Reacție la interviurile recente ale ministrului cercetării dl Lucian Georgescu

(completat în 11 septembrie)

În contextul apariției proiectului de OUG de rectificare a legii bugetului aducem următoarele completări articolului nostru:


La puțin timp după publicarea articolului nostru de mai jos a apărut și știrea că cercetarea pierde 318 milioane la rectificarea bugetară, lucru confirmat de documentul aflat pe site-ul MF.

Așa cum spuneam în articol „s-a format parcă un reflex al clasei politice ca atunci când se fac rectificări bugetare negative cercetarea să fie prima lovită”.

La nivel declarativ guvernanții promit marea cu sarea:

  • programul actual de guvernare  prevede o creștere cu 30% a bugetului cercetării
  • ministrul cercetării declară în interviul acordat Digi 24 că bugetul cercetării va fi „cu siguranță mai mare” (decât 2016, n.r.)

Să punem cifrele pe hârtie: Continuă lectura “Reacție la interviurile recente ale ministrului cercetării dl Lucian Georgescu”

O privire analitică asupra evaluărilor PCE

“Science knows no country, because knowledge belongs to humanity, and is the torch which illuminates the world.”  Louis Pasteur

Modul în care se efectuează evaluarea proiectelor în competițiile pentru granturile în cercetare este una din oglinziile modului în care funcționează un sistem de cercetare. În limita aceluiași buget, a acelorași reguli pentru evaluarea proiectelor, modul în care e aleasă mulțimea evaluatorilor poate modifica esențial distribuirea banilor și proiectele de cercetare câștigătoare.

În România există două culturi sau tabere, care se diferențiază prin modul în care se raportează la ceea ce înțeleg prin „cercetare națională”. Am pus în ghilimele termenul „cercetare națională” pentru că o tabară, să o numim a internaționalilor, consideră că nu există cercetare națională ci doar instituții naționale ( universițati, institute etc.) care primesc finanțare de la un anumit stat pentru a pune în practică un anumit program de cercetare. Cercetarea în sine este pentru aceștia un bun internațional, adică produsul muncii lor este destinat „pieței” internaționale a cercetării. O paralelă care poate fi facută este aceea a unei piețe economice internaționale. A doua tabără, pe care am dori să o denumim natională, consideră că fiecare stat are o cercetare națională, iar aceste cercetări naționale interacționează între ele la nivel internațional, și fiecare stat este dator să „subvenționeze” și să „adapteze” programele de cercetare la nivelul și specificitățiile locale.

Continuă lectura “O privire analitică asupra evaluărilor PCE”