Un „Mic” (Octavian) intervievat de Savantgarde

Unul dintre „Mici” (Octavian Micu), intervievat de Marius Cosmeanu (Savangarde.ro), despre reîntoarcerea în România după 11 ani prin SUA și Germania, găuri negre, Doi Mici și un Anc, notele din școala generală etc.

Click aici.

Octavian Micu este cercetător, specializat în fizica găurilor negre (modele teoretice). A terminat facultatea la Cluj, la UBB, și din 2000 a fost 11 ani plecat din țară, la studii post-universitare în Statele Unite (masterat și doctorat) și Germania (post-doctorat). Acum e cercetător la Institutul de Științe Spațiale de la Măgurele. În rest, dansează salsa, e fotograf amator și îi place să umble pe coclauri după imagini reușite, cu care și ilustrez acest text. Sau poate îl știți de pe blogul cu nume urmuzian Doi Mici și un Anc, scris de trei specialiști care spun lucrurilor pe nume despre atrofiatul sistem de cercetare românesc.

Marius Cosmeanu, Savantgarde.ro

Amprentare genetică, hibrizi și predictibilitate în finanțarea cercetării

Ieri am discutat în cadrul emisiunii Știința în Cuvinte Potrivite, de la Radio România Cultural, cu redactorii Corina Negrea și Dan Manolache despre cercetările actuale din laboratorul meu, dar și despre sistemul românesc de cercetare și cum văd eu reforma acestuia. Înregistrarea emisiunii este mai jos.

Radio România Cultural în dialog cu unul dintre „Mici” (Miclăușul) despre cercetarea românească

Mihai Miclăuș a vorbit azi la Radio România Cultural, în cadrul emisiunii „Știința în cuvinte potrivite”, despre cercetarea din România. Interviul integral poate fi accesat mai jos:

Mai multe detalii despre emisiunea de azi, pe pagina Radio România Cultural, aici.

ADN-ul porumbului românesc criptează povești vechi de secole

Porumbul a fost domesticit acum ~ 9.000 de ani în regiunea Rio Balsas din Mexic. Domesticirea a constat în selectarea de către om a plantelor care produceau mai puțini știuleți (dar mai mari) și erau mai puțin ramificate. Ambele modificări au la bază mutații în două gene din genomul porumbului numite teosinte branched1 (tb1) – responsabilă de reducerea gradului de ramificare –  și respectiv teosinte glume architecture1 (tga1) – responsabilă pentru schimbarea structurii bobului, dintr-unul pietros, greu digerabil, în bobul actual.

Porumbul modern, domesticit, s-a răspândit rapid în toată lumea, fiind introdus în Europa de către Cristofor Columb la sfârșit de sec. XV.

Povestea porumbului românesc este veche de câteva secole, fiind începută în sec. al XVII-lea. În tot acest interval el a suferit modificări la nivelul genomului și a trecut prin zeci și sute de cicluri de selecție pe care omul le-a făcut pentru a avea porumbul dorit, fie pentru a i se coace cât mai repede, fie pentru a avea producție mare, fie pentru culoarea portocalie a mălaiului, fie pentru a crește în zona montană etc.

Relativ recent biologia moleculară a început să joace un rol hotărâtor în programele de ameliorare pentru porumb. Într-un proiect de cercetare pe care-l voi implementa împreună cu colaboratorii mei începând cu acest an vom descifra informația criptată la nivelul ADN-ului la 2.000 de linii de porumb pentru a-i înțelege povestea: cum a ajuns pe teritoriul țării noastre, cum se înrudește cu „familiile” internaționale și ce-i conferă unicitatea. Informația obținută este similară unei colecții de amprente digitale. Cu alte cuvinte, vom investiga genomul a 2.000 de linii de porumb în 8.000.000 de locuri. Este ca și cum ai amprenta un om la cele 5 degete ale mâinii, dar noi vom amprenta 8 milioane de „degete” pentru fiecare din cele 2.000 de linii. Continuă lectura „ADN-ul porumbului românesc criptează povești vechi de secole”