Un director de Institut Național de Cercetare din România câștigă cât președintele SUA + drept la replică

Vă rugăm să vă așezați și să puneți cafeluța cât mai departe de laptop.

Știre:  

„Conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat prin Ordinul nr. 337/2019 din 23 mai 2019 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 569 din 11 iulie 2019 drepturile salariale ale directorului general (DG) de la INCD ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRĂCEA” pentru anul 2019 totalizează 1.943.000 lei!” V-am prevenit să vă așezați și să puneți cafeaua departe de tastatură. Chiar și Donald Trump va scrie un tweet la aflarea veștii legate de cât câștigă „urmașul lui Dracula”. 

Să detaliem. Salariul lunar brut al acestui DG este de aproximativ 162.000 lei, din care după ce se plătesc toate dările îi intră în cont aproximativ 95.000 lei. Adică vreo 20.000 EUR/lună Vorba aia: „Bă, ej nebun?” Cu cifra aceasta pe masă vor zice unii: și ce mai vor, dom’le, cei Doi Mici și Ancul? Se tot plâng că nu e bine în cercetarea românească. Și ne vom întreba deodată cu ei: cum naiba de nu ne invadează toți cercetătorii americani, englezi și germani, dacă e așa bine la noi? Ah, credem că știm de ce! Pentru că li se cere diploma de Bac, numărul de la pantof și culoarea ochilor bunicului din partea mamei. Toate legalizate, evident. Pffff!

Oricum, acesta nu este singurul salariu care șochează, chiar dacă e singurului cu șapte cifre. Următoarele, cu câte șase cifre, nu sunt mai puțin strigătoare la cer. Puteți consulta lista completă aici. Drepturile salariale ale DG apar la punctul 13 din bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărui institut. Ca să nu parcurgeți cele peste 40 de anexe, aici este podiumul: 

  • Directorul general al INCD TURBOMOTOARE COMOTI BUCUREȘTI încasează anul acesta 868.000 lei, adică aproximativ 42.000 lei net/lună
  • Directorul general al INCD PENTRU SECURITATE MINIERĂ ȘI PROTECȚIE ANTIEXPLOZIVĂ-INCD INSEMEX PETROSANI  încasează 811.000 mii lei, adică aproximativ 39.500 lei net/lună,
  • Directorul general al INCD “DELTA DUNĂRII”-INCDDD TULCEA primește 661.000 lei, adică aproximativ 32.000 lei net/lună,  
  • Directorul general al INCD PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ-ECOIND primește 580.000 lei, adică aproximativ 28.000lei net/lună.

În eșichierul doi mai există cațiva directori cu salarii de peste 400.000 lei/an. Media salariilor încasate de DG ai INCDurilor este de 342.000 lei/an

Motivați de aceste cifre ne-am gândit să căutăm, pentru noi doar – nu le făceam publice în acest articol, declarațiile de averi și interese de pe site-ul http://declaratii.integritate.eu/. Nu de alta, dar  DG de INCD-uri ocupă funcții publice, fiind numiți prin Ordine de ministru pentru mandate de patru ani, în baza unor contracte de management și a unor salarii negociate. Deci, am căutat ca să descoperim că cel puțin o parte dintre aceste declarații de averi și interese lipsesc de pe site-ul de mai sus

Înțelegeți că toate aceste sume, înainte să ajungă în Monitorul Oficial al României, au fost văzute de către Consiliile de Administrație ale INCD-urilor, cel puțin un director de direcție din minister, ceva secretar de stat, probabil, și de ministrul cercetării însuși, care le-a aprobat prin Ordin. Și desigur nimănui nu i s-a părut nimic suspect, nu s-au sesizat oamenii prin fața cărora au trecut, respectiv nu au luat nicio măsură.

Tot din aceste bugete de venituri și cheltuieli puteți calcula salariul mediu anual al personalului de cercetare pentru fiecare institut. Aveți grijă, că acestea nu mai sunt date pe an, iar unitatea de măsură nu mai este mii lei ci lei. Din calculele noastre reiese că în medie salariile directorilor generali sunt de 4,1 ori mai mari decât salariile medii ale personalului de cercetare în institutele pe care le conduc. Fruntaș este și aici DG al INCD ÎN SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA” cu 22 salarii medii. Urmează DG al INCD TURBOMOTOARE COMOTI BUCUREŞTI cu 8,9 salarii medii, DG al INCD PENTRU SECURITATE MINIERĂ ŞI PROTECŢIE ANTIEXPLOZIVĂ – INCD INSEMEX PETROŞANI cu 8,8 salarii medii, DG al INCD PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ – ECOIND cu 7,4 salarii medii, DG al INCD “DELTA DUNĂRII” – INCDDD TULCEA cu 5,9 salarii medii

Și dacă tot suntem la capitolul Topurilor, ne-am uitat și la cel al procentelor pe care le reprezintă salariile DG din totalul cheltuielilor de personal ale INCDurilor pe care le conduc.  

În acest caz câștigă INCD PENTRU PROTECŢIA MUNCII “ALEXANDRU DARABONT” unde salariul DG reprezintă 8,5% din totalul cheltuielilor de personal ale institutului. Urmează INCD PENTRU BIOTEHNOLOGII ÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI-ARGEŞ unde DG primește 7% din totalul cheltuielilor de personal, INCD PENTRU ENERGIE – ICEMENERG BUCUREŞTI unde DG primește 6,2%, INCD PENTRU SECURITATE MINIERĂ ŞI PROTECŢIE ANTIEXPLOZIVĂ – INCD INSEMEX PETROŞANI unde DG primește tot 6,2%.

Precizare: Nu în toate INCDurile salariile DG sunt exagerate, însă aceste excepții, deloc puține, te pun pe gânduri, în cel mai bun caz.

Oare ce fac oamenii aceștia ca să „merite” atâția bani? Este posibil ca DG ai INCDurilor să fie recompensați atât de bine pentru că ei apără interesele cercetătorilor atunci când MCI întârzie lansarea competiției Nucleu cu trei luni după  începutul anului oferindu-le acestora soluții cum ar fi să iși ia concediu fără plată pentru această perioadă? Sau poate semnează scrisori comune cu care se duc apoi la MCI și bat cu pumnul în masa ministrului cerând lansarea anuală de competiții de proiecte cu buget rezonabil și evaluate imparțial de către evaluatori internaționali. Glumim, desigur. Toate acestea nu se întâmplă.

Revenind în universul nostru, acum înțelegeți motivul pentru care indiferent câte tâmpenii face ministerul, indiferent câte lucruri merg greșit în cercetarea din România, că nu sunt competiții, că Nucleul întârzie, directorii INCD-urilor niciodată nu ies în față să critice ministerul sau pe ministrul cercetării! Păi de ce ar face-o? Scaunele lor sunt mai mult decât calduțe. Banii lor nu depind de competiții (ei nu trebuie să iși ia concediu fără plată nici dacă nu se lansează programul Nucleu) și nu este deloc în interesul lor să facă valuri riscând astfel să se trezească schimbați din funcție sau ca mandatul să nu le fie reînnoit.

Ah, era să uităm, anul trecut s-a constituit Consiliul Național al Directorilor Generali de Institute Naționale de Cercetare Dezvoltare (CNDG-INCD), de parcă nu mai mult de jumătate din Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare e reprezentat de DG et al. Da, membrii CCCDI sunt remunerați suplimentar salariului de bază. Și da, DG ai unor INCDuri sunt membri în Consiliile de Administrație ale altor INCDuri. Și da, Consiliile de Administrație primesc o sumă anuală cam la fel cu cea a DG (vezi punctul 12 al anexelor la OM 337/2019). 


Drept la replică – INCDS „Marin Drăcea”

La link-ul de aici redăm un drept la replică, semnat de directorul economic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.


Later edit (ora 15:00):

Față de dreptul la replică de mai sus adăugăm următoarele: conform aliniatului II-1-b din Ordinul de Ministru 401/2018, drepturile salariale ale directorului general au totalizat anul trecut 1.077.000 lei. Așadar, acest INCD achită în doi ani peste 3 milioane de lei celor doi directori generali. De asemenea, ne întrebăm ce negocieri au avut loc astfel încât CCM-ul semnat în acest INCD să permită acordarea la pensionare a 10 salarii brute? De cele 12 salarii suplimentare pentru performanță nici nu mai zicem. Vă întrebăm doar dacă știți vreun INCD din România care să fi publicat în Nature/Science cu autor principal afiliat lor?

În încheiere, cu toate aceste update-uri rămâne întrebarea de ce există aceste discrepanțe enorme între sumele totale încasate de DG de la diferite institute? Ce rezultate de excepție îi departajează?

Cercetătorul roman adoptă poziția ghiocelului ca să treacă „iarna”, dar cizma îl strivește

Articolul acesta nu este despre ce fac guvernanții, despre cum își bat joc și de sistemul de cercetare din Romania. Articolul acesta este despre cei 15 mii de cercetători și câteva zeci de mii de cadre universitare (cifre comunicate neoficial, la nivelul ministerelor neexistând o evidență clară și/sau publică) care accepta orice li se da fără să opună rezistenta. Trebuie să ne punem și întrebarea „De ce fac asta?”, dar lăsăm acest lucru pentru sfârșitul articolului.

Sa începem însă cu o „alta întrebare”: Pe când să ne așteptăm la reacții vehemente din partea comunității științifice românești? Continuă lectura „Cercetătorul roman adoptă poziția ghiocelului ca să treacă „iarna”, dar cizma îl strivește”

Ministerul Cercetării cenzurează comentariile incomode de pe pagina de Facebook oficială

Azi am fost din nou cenzurați pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Educației și Cercetării. Tot azi ne-au fost șterse toate comentariile anterioare, de pe postări mai vechi, incomode. Realitatea doare uneori … Speram însă să existe cale de dialog.

Comentarii de genul „FELICITĂRI! PTR CEEA CE FACEȚI !” au fost totuși păstrate 🙂

Pe pagina de facebook a MCI a fost publicată în 27 octombrie a.c. știrea „Brain return” prin abordare integrată: reglementare, soluții financiare inteligente, dezvoltare sustenabilă.”, cu link spre interviul acordat Agerpress de dl ministru Lucian Georgescu.

Am încercat să comentăm la respectiva postare, dar spre surprinderea noastră comentariile au fost cenzurate (mai întâi marcate ca spam și ulterior șterse). Comentariile pe care noi le consideram la obiectul discuției (în speță, fenomentul de „brain return” și afirmațiile din interviul cu dl ministru) vizau:

  1. Recenta mărire a plafonului salarial orar pentru cercetători. Arătam că  beneficiarii noilor prevederi legale nu vor fi cercetătorii autentici, cei care-și tocesc coatele prin laboratoare, mese de lucru, conferințe științifice, bibilioteci etc. ci managerii din cercetare, implicați în coordonarea a X proiecte de cercetare datorită funcțiilor pe care le dețin și nu neapărat performanței lor științifice. Includeam acolo link-ul spre articolul nostru, pentru mai multe detalii.
  2. Modul de selecție al resursei umane performante în vest, cu link spre articolul nostru.
  3. Experiența reintegrării în sistemul românesc de cercetare a unuia dintre noi, din nou cu link spre un articol de pe blog.

  • Într-o primă fază au fost vizibile două comentarii, rapid marcate ca și spam; erau link-urile spre punctele 2 și 3 de mai sus (pentru care nu avem captură de ecran). Am adăugat un al treilea comentariu, pentru care am făcut captura de mai jos, înainte ca și acesta să fie marcat ca și spam:

  • A urmat marcarea acestui al treilea comentariu ca și spam (de către administratorii paginii Ministerului, atenție! – a se vedea mai jos că doar noi și ei puteam vedea comentariul):

  • Ulterior au fost șterse complet cele 3 comentarii, nemaifiind vizibile nici de către noi, cei care am postat cu identitatea paginii noastre de Facebook:


  • Azi, 2 nov. 2017, am adăugat un nou comentariu, de această dată pe postul din 31 oct. a.c., unde subiectul principal îl constituia inovarea. Pe baza experienței anterioare, despre care am vrut să credem că a fost un accident, am făcut o captură de ecran:

 

  • Acesta ne-a fost șters rapid, iar ulterior am remarcat că toate comentariile noastre de pe posturi mai vechi au fost șterse:


Solicităm celor care administrează paginea oficială de Facebook a Ministerului să ne explice cum și de de ce au fost șterse comentariile? În speranața că acest act de cenzură nu a fost făcut cu acceptul conducerii MCI, solicităm tragerea la răspundere a celor responsabili.