ADN-ul porumbului românesc criptează povești vechi de secole

Porumbul a fost domesticit acum ~ 9.000 de ani în regiunea Rio Balsas din Mexic. Domesticirea a constat în selectarea de către om a plantelor care produceau mai puțini știuleți (dar mai mari) și erau mai puțin ramificate. Ambele modificări au la bază mutații în două gene din genomul porumbului numite teosinte branched1 (tb1) – responsabilă de reducerea gradului de ramificare –  și respectiv teosinte glume architecture1 (tga1) – responsabilă pentru schimbarea structurii bobului, dintr-unul pietros, greu digerabil, în bobul actual.

Porumbul modern, domesticit, s-a răspândit rapid în toată lumea, fiind introdus în Europa de către Cristofor Columb la sfârșit de sec. XV.

Povestea porumbului românesc este veche de câteva secole, fiind începută în sec. al XVII-lea. În tot acest interval el a suferit modificări la nivelul genomului și a trecut prin zeci și sute de cicluri de selecție pe care omul le-a făcut pentru a avea porumbul dorit, fie pentru a i se coace cât mai repede, fie pentru a avea producție mare, fie pentru culoarea portocalie a mălaiului, fie pentru a crește în zona montană etc.

Relativ recent biologia moleculară a început să joace un rol hotărâtor în programele de ameliorare pentru porumb. Într-un proiect de cercetare pe care-l voi implementa împreună cu colaboratorii mei începând cu acest an vom descifra informația criptată la nivelul ADN-ului la 2.000 de linii de porumb pentru a-i înțelege povestea: cum a ajuns pe teritoriul țării noastre, cum se înrudește cu „familiile” internaționale și ce-i conferă unicitatea. Informația obținută este similară unei colecții de amprente digitale. Cu alte cuvinte, vom investiga genomul a 2.000 de linii de porumb în 8.000.000 de locuri. Este ca și cum ai amprenta un om la cele 5 degete ale mâinii, dar noi vom amprenta 8 milioane de „degete” pentru fiecare din cele 2.000 de linii. Continuă lectura „ADN-ul porumbului românesc criptează povești vechi de secole”

Abrambureala cu cei 448 milioane lei ai contribuabililor continuă la Ministerul Cercetării

Am început să scriem pe acest subiect anul trecut în decembrie aici. Apoi, luna aceasta am continuat să explicăm cum funcționează Spirala obscură prin care circulă o treime din bugetul public al Ministerului Cercetării și Inovării.

Să facem o recapitulare scurtă:

  • Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) a lansat cu întârziere competiția Nucleu pentru anul acesta. Anume, a fost anunțată în 27 decembrie 2017, conform calendarului competiției. Serios?! Cu patru zile înainte de Revelion, în plină perioadă de sărbători le-ați cerut cercetătorilor ca în nouă zile, incluzând sărbătorile legale și weekendul, să depună proiecte Nucleu care trebuiau să acopere cercetarea din întreg institutul și în baza cărora urmau să fie alocate cel 448 milioane lei de la bugetul central? Adică 1/3 din bugetul național cu care operează MCI? Care parte a acestui demers nu vi pare că duce la irosirea banului public? Desigur că nu spunem asta gândindu-ne că trebuia să mai amânați și să lăsați oamenii fără salarii, ci să vă faceți treaba la timp. În loc să vă ocupați de evaluarea pe repede înainte a unor competiții precum PCCDI trebuia să ședeți și să cumpătați, cum ați făcut în cazul competițiilor PD și TE la care ați început evaluarea la șase luni după depunerea proiectelor.
  • Încă de la lansarea competiției Nucleu era clar că, din vina MCI, INCD-urile urmau să rămână fără sursă de finanțare pentru luna ianuarie și o parte din luna februarie, pentru că lucrurile nu puteau fi înghesuite mai mult, iar contractarea era plănuită pentru perioada 6-12 februarie 2018.
  • A venit perioada 6-12 februarie, și a trecut la fel de grațios, fără ca evaluarea competiției Nucleu să fie terminată. Abia în data de 20 februarie, au apărut rezultatele preliminare ale evaluării pe site-ul MCI. Tot acolo a mai apărut și o nota privind modificarea calendarului propus pentru derularea competiției Programului Nucleu. În acea notă se dă vina pe CCCDI (unul din consiliile cu mulți „C” subordonate ministerului), care nu a finalizat evaluarea propunerilor de proiecte componente conform calendarului inițial, deși au fost adresate numeroase solicitări „verbale”. Ca urmare a acestor inacțiuni din partea CCCDI, Comisia proprie de evaluare a MCI nu a putut finaliza procesul de evaluare.
  • Drept urmare a faptului că CCCDI nu a finalizat la timp evaluarea proiectelor, institutele rămân fără Programul Nucleu și o parte dintre cercetători fără salariu până în luna martie.

Și acum începe distracția! Cu bani publici, evident!

Reținem pentru început următoarele două aspecte: MCI comunică „verbal” cu CCCDI, iar Comisia proprie de evaluare a MCI este ținută pe loc de CCCDI. Continuă lectura „Abrambureala cu cei 448 milioane lei ai contribuabililor continuă la Ministerul Cercetării”

Spirala obscură prin care circulă o treime din bugetul public al Ministerului Cercetării și Inovării

Scriam în 6 decembrie 2017 că cercetătorii din Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) ale României nu-și vor mai primi salariul în 2018 (decât dacă au proiecte atrase prin competiții – stiți voi – acelea care au devenit o raritate și care dacă sunt lansate odată la nu știu câți ani, fie stau ne-evaluate, fie sunt evaluate pe repede înainte, din cine știe ce motive mai mult sau mai puțin ascunse <detalii aici>).

Ne pare rău, dar am avut dreptate. Vă provocăm să mergeți la cele aproape 50 de INCD-uri pe care le are România și să întrebați cercetătorii dacă și din ce au fost plătiți în luna ianuarie și dacă și din ce vor fi plătiți în luna februarie, poate chiar și martie?!

Vă lansăm această provocare în contextul în care celebrul Program Nucleu (PN), adică fondurile de subzistență ale INCD-urilor, este încă în stand-by, chiar dacă trebuiau deja contractate noile proiecte, conform calendarului însușit de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI).

Cum stă de fapt treaba: MCI a prorogat (pentru a nu știm câta oară!) PN-ul până la finele anului 2018, spunând că „Se evită astfel lipsa unei predictibilități și a unei continuități în implementarea politicilor publice. Aspect grav resimțit de tinerii cercetători, de liderii de echipe de cercetare […]” Ha Ha Ha!

Domnilor guvernanți, singura continuitate pe care ați asigurat-o este cea a lipsei predictibilității. Credem că în loc de rapoarte bombastice de activitate, la limita de „fake-news” ar trebui să spuneți cercetătorilor din INCD-uri de ce nu-și primesc salariul și de ce nu sunt contractate proiectele PCCF (Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră), PD (Proiecte Postdoctorale) și TE (Proiecte pentru Tinere Echipe de cercetare).

Pentru alocarea fondurilor prin PN, MCI se bazează pe activitatea CCCDI (Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare), cel ras din temelii și repopulat în prima lună (ianuarie 2017) de activitate a dlui ministru Dr Valeca Șerban (la pachet cu celelalte consilii, membrii acestora fiind desemnați în 2016 pentru un mandat de patru ani). Apropos, tot CCCDI a coordonat științific și competiția recent încheiată, PCCDI, despre care am mai scris. Dați vă rog un click aici, pentru a vedea pagina web a acestui Consiliu. Ați ghicit: nu apare nicio listă a membrilor, vreun raport de activitate sau plan de lucru pe anul în curs. Pe de altă parte, MCI anunța aici că în cadrul unei ședințe cu membrii CCCDI din 1 februarie a.c. „a fost prezentat Raportul anual de activitate al CCCDI pe anul 2017 și a fost aprobat Programul de lucru al acestuia pentru anul 2018”. Ar fi fost utile două link-uri spre cele două documente…

Ce nu s-a discutat la întâlnirea din 1 februarie a fost problema așa-zisei evaluări a PN (detaliem mai jos de ce e „așa-zisă”) în condițiile în care exact în acea dată trebuia aprobată lista programelor-nucleu finanțate în 2018, conform calendarului.

Evaluarea PN determină cum vor fi alocați cei 448 milioane lei INCD-urilor, prevăzuți în bugetul pe 2018.  Dacă scădem din bugetul de 1,6 miliarde al MCI de anul acesta cei 295 milioane lei finanțarea externă nerambursabilă, concluzionăm că PN-ul va „păpa” 34% din bugetul național alocat acestui minister.

Să ne uităm la Metodologia de evaluare a proiectelor propuse pentru a „păpa” bugetul alocat PN în 2018:

  • CCCDI desemnează, prin comisiile sale de specialitate, 3 experți evaluatori pentru fiecare propunere de proiect (dacă nu este afișată pe site-ul MCI nici măcar lista membrilor CCCDI, vă dați seama că nu are rost să întrebăm cine face parte din aceste comisii obscure?). Dar totuși, dacă insistăm, și căutăm Ordinul de ministru prin care au fost numiți membrii CCCDI, vom găsi și componența acestuia în anexa 2.
  • Din cei 37 de membrii ai CCCDI, 18 provin de la INCD-uri (unii fiind chiar directori de INCD), plus picanterii de genul membri ai Academiei Oamenilor de Știință sau Patronatului Român din Cercetare și Proiectare. Despre ultimul am scris recent un articol intitulat „PRCP, PCR, PCRP, Pile-Cunoștințe-Relații, Polymerase Chain Reaction și alte cele”.
  • Așadar membrii CCCDI, inclusiv cei 18 provenind de la INCD-uri, desemnează niște comisii care urmează să evalueze proiecte dintre care unele venite din instituțiile pe care ei le reprezintă. Mai pe șleau: își aleg evaluatorii care le vor aloca banii în 2018 prin PN.
  • Faci parte dintr-un INCD care nu are reprezentant în CCCDI? Ghinion! Probabil INCD-ul tău va primi 20% din media veniturilor din cercetare-dezvoltare din ultimii 3 ani (vezi anexa 2 de aici). În timp ce „ai lor” vor primi limita maximă, de 60%.
  • Mai mult decât discutabile sunt și prevederile din anexa 5, adică declarația de imparțialitate, confidențialitate și competență. Astfel, potențialul evaluator declară că:

„nu sunt în legătură cu proiectele supuse evaluării (membru în echipa proiectului) și nu am participat la elaborarea propunerii de proiect”. Deducem că un colaborator apropiat al directorului de proiect, probabil co-autor pe articole științifice și/sau brevete își poate evalua colaboratorul (care probabil e și membru CCCDI și l-a desemnat printre cei 3 evaluatori);

„nu am fost angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în ultimii 5 ani în organizația care implementează proiectul” – Adică pe perioadă _nedeterminată_ nu e OK, dar dacă angajarea în acești ultimi 5 ani la instituția al cărei proiect îl evaluează este/a fost pe perioadă _determinată_ „treacă de la noi, merge!”? Poate evalua, nu?.

Pornind de la punctele anterioare ne întrebăm unde se trage linia la conflictul de interese? Mai există așa ceva în cercetarea din România? Știm că părem că batem apa în piuă pe acest subiect, însă evitarea conflictului de interese este unul dintre fundamentele eticii în cercetare!

Evaluarea proiectelor PN nu se face pro bono, experții evaluatori fiind remunerați pentru această activitate, cu sume pe care nu le cunoaștem, din banii publici. Ne amintim în acest context evaluările în baza cărora s-a acordat PN-ul anul trecut. După așa-zisa ierarhizare a proiectelor, în baza căreia fiecare INCD își va lua „felia” meritată (tradusă în procente variabile, în funcție de veniturile realizate anterior), a venit Ordinul ministerial prin care procentele au fost crescute tuturor INCD-urilor până la limita maximă de 60%, cu condiția ca 51% din etapa a doua de alocare a fondurilor (adică aproximativ 33% din bugetul total pe anul 2017) să fie credite de angajament.

Cu alte cuvinte banii publici alocați evaluatorilor au fost în van, ierarhia nemaicontând. Despre creditele de angajament am mai discutat și am concluzionat că ele pun povară pe instituții, acestea trebuind să se împrumute de la bănci comerciale, iar ulterior dobânzile vor trebui suportate din fonduri proprii. Ad Astra a cerut recent o situație cu modul în care au fost cheltuiți cei 487 milioane de lei, prevăzuți ca limită maximă în bugetul pe 2017.

Concluzii:

  • Alocăm, cu foarte mari întârzieri, 34% din banii (puțini) pe care-i primește cercetarea de la bugetul central unor instituții care au fost ultima dată evaluate (degeaba) în 2011/2012.
  • Așa-zisele evaluări sunt făcute într-o mare obscuritate, evaluatorii fiind numiți chiar de membrii ai INCD-urilor (aceștia făcând parte din CCCDI).
  • Faptul că un evaluator ar fi fost angajat la instituția al cărei proiect îl evaluează nu constituie conflict de interes atâta timp cât nu a fost angajat pe perioadă nedeterminată.
  • Dacă o dorește, ministrul poate să nu țină cont de acele evaluări (în fond, de ce ar ține, pentru că oricum sunt degeaba…).
  • Toate aceste comitete și comiții nu rezolvă problema finanțării INCD-urilor, iar primii care au de suferit sunt miile de cercetători din sistem.

Soluțiile pe care le propunem sunt detaliate în articolul nostru precedent.

Mizeria iese de sub preș odată cu singura competiție națională relevantă de proiecte de cercetare lansată în 2017

Dezastrul lăsat în urmă de cei doi miniștri ai cercetării din 2017, despre care a vorbit atât Ad Astra cât și fostul președinte al ANCSI din guvernul tehnocrat, are câteva „cireșe de pe tort”. Una dintre acestea este competiția Proiecte de dezvoltare instituțională – Proiecte Complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI), cu un buget de 435 milioane lei, atacată în instanță în prezent, dar cu contractele de finanțare semnate.

Anul 2017 a marcat pecetluirea utilizării evaluatorilor români în competițiile de proiecte de cercetare naționale. Experților internaționali li s-a dat un grațios ultim șut în fund; am vorbit despre asta aici, între timp proiectul de hotărâre de guvern transformându-se în HG.

Așadar, cei 435 milioane lei alocați competiției PCCDI au fost alocați folosind doar evaluatori „independenți” cu afiliere la instituții din România. Recent, UEFISCDI a publicat lista evaluatorilor folosiți, accesibilă aici. Continuă lectura „Mizeria iese de sub preș odată cu singura competiție națională relevantă de proiecte de cercetare lansată în 2017”

Cenușăreasa bugetului de stat, cercetarea, în mișcare browniană și în 2018

Fostul ministru al cercetării, dl Dr Georgescu Lucian (la ritmul în care se schimbă guvernele, ne simțim nevoiți să precizăm și numele celui care vremelnic ocupă fotoliul ministerial) promitea marea cu sarea într-un interviu din 6 septembrie 2017: execuție bugetară de 110%, bani mai mulți la cercetare (inclusiv prin credite de angajament), blama execuția bugetară deficitară a tehnocraților etc.

Dacă aveți curiozitatea de a urmării interviul, la min 0:54 apare următorul dialog:
Reporter: De la rectificare ce așteptări aveți?
Ministru: Nu am așteptări.
Reporter: Ar putea să vă taie din bani?
Ministru: Pe situație financiară care există nu cred…

La cinci zile după interviul de mai sus cercetarea pierdea 318 milioane lei, prin OUG de rectificare a Legii 6/2017, a bugetului de stat. Adică ajungea de la 1,7 la 1,4 mld lei, comparativ cu execuția bugetară de 1,8 mld lei pe 2016, a tehnocraților. Cu alte cuvinte, Ministerul Cercetării și Inovării nu a reușit să cheltuie nici măcar puținul care îi fusese alocat, adică cele 1,7 mld, ce să mai vorbim de execuția de 110% de care vorbea dl Dr Georgescu. Cu toate acestea a utilizat și credite de angajament, pentru care nu avem însă date, site-ul ministerului fiind opac în acest sens. Adică nu se știe câte astfel de credite de angajament au fost contractate, dar în mod sigur o parte din ele au fost rambursate tot în 2017. Speculăm că acest lucru s-a întâmplat tocmai ca urmare a faptului că MCI nu a reușit să cheltuie ce-i fusese alocat și avea nevoie să justifice măcar cele 1,4 mld alocate la rectificare. Continuă lectura „Cenușăreasa bugetului de stat, cercetarea, în mișcare browniană și în 2018”