Programul de guvernare actual, la fel ca toate cele de după guvernarea tehnocrată, prevede „Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual”.
Vă explicăm mai jos cum este de fapt vorba de o „creștere negativă” (că tot e asta formula preferată): -20%, -25% și -23% (după principiul matematic „Liviu Pop”) pentru cei 3 ani de guvernare (2017-2019).
Când actuala putere politică a preluat conducerea Guvernului tehnocrații alocaseră prin Legea Bugetului 2,17 miliarde lei cercetării și cheltuiseră efectiv la final de an 1,77 miliarde lei. Dacă vorbim de alocări bugetare, așa cum se vorbește în programul de guvernare, 30% creștere ar fi însemnat pentru 2017 un buget de 2,82 miliarde lei. În realitate în 2017 au fost alocați prin legea bugetului 1,72 miliarde, adică -20% față de alocarea din 2016. Cifra de 2,21 miliarde lei din grafic include și creditele de angajament de care a dispus Ministerul Cercetării prin legea bugetului (adică 487 milioane lei). Creditele de angajament reprezintă bani pe care Guvernul nu-i are dar le promite instituțiilor cu care are contract să-i dea înapoi din bugetul anului următor (2018). Cu toate acestea, execuția bugetară pe 2017 (i.e., cheltuieli la final de an), a fost mai mică decât banii alocați prin legea bugetului. Altfel spus, s-au utilizat credite de angajament, în timp ce banii lichizi nu au fost cheltuiți, întorcându-se la Ministerul Finanțelor. Folosirea acestor credite de angajament înseamnă că, spre exemplu, Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare s-au dus la bănci și au făcut împrumuturi, cu promisiunea că Guvernul le va da banii în 2018. Evident că dobânzile percepute de bănci nu au mai putut fi deduse din sumele primite în 2018 de la Guvern, constituind găuri în bugetul Institutelor.
Prin legea bugetului de stat pe 2018 s-au alocat cercetării 1,64 miliarde lei, adică -25% față de alocările din timpul tehnocraților și chiar mai puțin decât se alocase în 2017 (nu uitați, programul de guvernare prevede o creștere anuală cu 30% a alocărilor spre cercetare. Din cei 1,64 miliarde lei alocați, doar 1,4 miliarde lei au fost și cheltuiți anul trecut, aici fiind inclusă și plata creditelor de angajament din anul precedent (aproximativ 165 milioane lei). Deci bugetul efectiv cheltuit pentru activități de cercetare în 2018 a fost de 1,235 miliarde lei.
În proiectul de lege a bugetului de stat pe anul curent se prevede un buget pentru cercetare de 1,79 miliarde lei, adică -23% față de alocările din timpul tehnocraților.
De remarcat și faptul că execuțiile bugetare din 2017 și 2018 au fost identice, cu toate că pentru anul 2018 s-au cheltuit în realitate mai puțini bani (vedeți paragraful de mai sus), în timp ce PIB-ul a urcat constant – deci scăderea alocărilor bugetare pentru cercetare este și mai drastică în realitate.
Am stat totuși și ne-am gândit, poate găsim o logică pentru creșterile acestea negative. Și am găsit una, conformă cu principiul „Liviu Pop” din matematică: scade, dar de fapt crește. Alocările bugetare pe 2019 sunt de fapt cu 27% mai mari decât execuția aia amărâtă de 1,4 miliarde lei de anul trecut 😉
În concluzie, cercetarea primește din ce în ce mai puțin de la bugetul de stat, prin alocările din lege, pierdere potențată de creșterea PIB-ului. Dacă mai încercă să vă vândă cineva gogoși cum că este respectat programul de guvernare, arătați-le graficul de mai sus și procentele roșii din el.
PS: Atunci când ieși dintr-o groapă adâncă, fiecare pas mic în sus pare ceva excepțional, însă uitându-te la imaginea de ansamblu uneori realitatea e că te deplasezi ca melcul: un an un pas în sus, după ce anul trecut ai alunecat doi pași în jos.
Salutari.
As vrea sa stiu si eu de unde ati luat datele pt bugetul pe 2019. Se pare ca ar exista o varianta pe care vor sa o propuna parlamentului in februarie, insa desi am incercat sa gasesc un document in acest sens nu am gasit nimic in online.
Mersi.
http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=proiecte-acte-normative&pagina=acasa&locale=ro&menu=Transparenta
Vezi anexa 3 la proiectul de lege.
Mersi pentru link.
Din “SINTEZA POLITICILOR SI A PROGRAMELOR BUGETARE FINANTATE PRIN BUGET ” reiese ca propunerile pe 2019 sunt mai mari decat cele din anii precedenti. Ce-i drept estimarile pentru 2020 si 2021 nu sunt cele mai fericite.
Totusi, cum ati analizat documentul? Trebuie sa recunosc ca nu-l inteleg in totalitate.
Mersi inca o data.
Din acea sinteză putem doar spune că alocările sunt mai mari în raport cu execuția bugetară pe 2018, care este de 1,4 miliarde lei, dar sunt cu mult mai mici față de alocările din timpul tehnocraților, la care se raportează actualulprogram de guvernare. În tabelul lor CA = credit de angajamnent, iar CB = credit bugetar. MCI operază în principal cu CB, deși a avut și CA în 2017, cum spuneam în articol.
De urmărit sunt alocările inițiale de CB, prin legea bugetului, și execuția lor la final de an (execuție preliminata în tabelul lor). Ambele cifre (alocări vs. execuție) le poți urmări în tabelul nostru, alcătuit folosind legea bugetului din anul respectiv și site-ul MCI unde se raportează execuția bugetară: http://www.research.gov.ro/ro/articol/2427/sistemul-de-cercetare-bugetul-cercetarii-executie
De acord referitor la anii precedenti insa in aceeasi sinteza ei fac niste estimari. Initial am crezut ca suma de 1.7 mld se refera la un estimativ pentru executie bugetara si nu de propunere efectiva, aceasta fiind undeva in jur de 3 mld, prima linie din SINTEZA … Totusi, din documentul acesta: http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/bugetul-pentru-cercetare/2018/bugetul-pe-anii-2018-2021-53-01.pdf reiese ca intradevar suma pt 2019 este propunere de buget.
Oricat de trista pare perspectiva semnalata de voi, cred ca si mai trist ar fi daca nu ar ajunge la o intelegere in a aproba bugetul in forma propusa.
Cred că cifrele mai mari se referă la bugetul angajat în prezent, în sensul că sunt multe proiecte multianuale care se termină în anii viitori, iar cifra ia în calcul bugetul total al competiției.
De remarcat însă cum crește estimarea de buget în anul electoral, 2020, și cum se prăbușește, pe principiul „după noi potopul”, în 2021 😉
Nu prea înțeleg linia ‘PIB’. Reprezintă oare procentajul constant din PIB care ar trebui să fie alocat anual cercetării?
Cu scuzele de rigoare: am omis să adăugăm cifrele pentru PIB pe ani. Am vrut doar să arătăm creșterea constantă a PIB-ului, care face ca execuția din 2018, spre exemplu, să fie în termeni reali mai mică decât cea din 2017. PIB-ul pe ani: 2016 – 762,3 mld, 2017 – 858,3 mld, 2018 – 907,9 mld, 2019 – 1022 mld.
Inca ceva offtopic.
Aveti idee ce se intampla la ELI-NP. E vb de scandalul cu cladirea: https://recorder.ro/video-aici-trebuia-sa-fie-un-laser/
Ar fi interesant de aflat si parerea voastra.
Mersi anticipat.
Așteptăm și noi verdictul acțiunii în instanță. În prezent se pot face doar speculații. Remarcăm însă în spațiul media românesc un bias în relatarea situației în favoarea ELI-NP, omițându-se punctul de vedere al EuroGammaS. Recoder face excepție de la această abordare. O altă sursă de informație echilibrată este Science|Business, având un articol pe tema asta: https://sciencebusiness.net/news/legal-row-over-eu300m-laser-research-facility-bucharest-could-mean-it-loses-out-eu-funds-warns
Mersi.
Mi se pare mie sau din graficul prezentat mai sus ministerul cercetarii nu a reusit in nici un an din 2016 incoace sa cheltuie toti banii. Nici anul trecut nu a reusit in conditiile in care nu au existat competitii pentru proiecte
, nici idei nici TE uri nici PD uri nici parteneriate nici nimic. Si atunci la ce ne mai trebuie buget marit anual daca nu suntem in stare sa cheltuim banii?
1. Cand ti se dă o suma si tu cheltui mai putin care este logica sa ti se dea mai mult anul urmator (conform datelor prezentate aici 2.77 versus 1.77 miliarde in guvernarea tehnocrata) ?
2. Creditele de angajament sunt o MARE PROSTIE SI ȘMECHERIE! cum pot institute de cercetare sau universitati care fac cercetare non-profit sa intre intr-o asemenea conjunctura? Este intr-adevar nevoie de un ” tampon” (buffer ) prin care institutiile sa se împrumute pt rezolvarea întârzierilor finanțării sau alte probleme. Dar a negociat cineva cu băncile conditii avantajoase pt cercetare?
3. Nimeni dar absolut nimeni nu vrea sa intre in labirintul cercetării românești, finantare versus eficienta. Mofturi versus performanta reala. Se urla ca e subfinantata. Ok, da asa pare ca este . Dar groapa despre care se vorbeste aici are multe fatete. In 98% cazuri ( evident de cand exista granturi) banii au venit cu mare intarziere si tăiați ( am avut intr-un an 30 % finantare!). Contractele intre institute si Autoritatea Contractate(AC) sunt ridicol de inechitabile. AC vine sistematic cu taieri, motivate ca Guvernul nu le da. …Dar ma intreb, ei , cei de acolo care exista deoarece noi institutele depunem proiecte, dece nu se bat pt ca aceste taieri sau intarzieri sa nu mai existe. Cum este posibil ca sa depui un proiect cu plan de realizare si clauze abuzive schimbate in timpul finanțării ( ma refer la ultima competitie PCCDE) si la contractare sa ti se diminueze suma. Cand tu ai angajat oameni cu norma intreaga conform depunerii de proiect ale caror salarii depind exclusiv de aceasta finanțare. Pe de alta parte , sunt si unii care promit marea cu sarea doar să ia un grant , iar cand ii cauti de rezultate … au mereu explicatii plauzibile.
4. Eterna problema a evaluării granturilor in competii. Nu poti merge cu evaluare exclusiv interna . Este o catastrofă. Suntem o comunitate extrem de mica. Cine sa evalueze cand toti depun granturi ? Cei fara performanta care nu participa !Un nonsens ! Dar si Evaluarea externă păcătuiește aducand specialisti jalnici , acceptați doar pt ca “sunt staini” si a caror lista nu se face publica pt a putea evalua si noi participantii cv ul evaluatorilor.
5. Hiatusul intre cercetare si predare este un motiv al statutului la care a ajuns aceasta din urma.
6. Lipsa cercetării cu reale valente aplicative…nu elucubrații fanteziste pe care doar hârtia le suporta . Cate patente au fost produse in ultima competitie PED si ce expresii de interes de preluare/ implementare au fost manifestate de la companii serioase ?
7. Este inadmisibil ca la marele aparat uman al AC sa nu ai cu cine discuta probleme de PI, in sensul de a obtine sprijin in situatia cand o mare farma iti solicita preluarea unui produs realizat prin cercetare romaneasca ( exemplu personal concret)
8. Pana nu se va pleca de la respectarea a ceea ce se promite de ambele parti nimic nu se va schimba. AC -finantare corecta si la timp, evaluarea performanțelor pe parametrii cuantificabili si clari ; Insitutiile care fac cercetare-rezultate de calitate asa cum promit si nu fofilari.
9. Cercetarea este transpartinica asa cum e transfrontalieră. Dacă sabotezi o finantare ca vine de la o guvernare cu care nu simpatizezi politic si nu cheltui banii ce ti se aloca poate e mai bine sa nu activezi in cercetare. Sau macar sa te extragi din aceasta așteptând partidul cu care rezonezi doctrinar!
10. Ar fi de dorit un forum cu cercetatori cu mai putine manifestări elitiste si mai multa competenta si disponibilitate , care sa faca lobby la TOTI (fara culoare politica) factorii decizionali pentru rezolvarea problemelor cercetării.