Spirala obscură prin care circulă o treime din bugetul public al Ministerului Cercetării și Inovării

Scriam în 6 decembrie 2017 că cercetătorii din Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) ale României nu-și vor mai primi salariul în 2018 (decât dacă au proiecte atrase prin competiții – stiți voi – acelea care au devenit o raritate și care dacă sunt lansate odată la nu știu câți ani, fie stau ne-evaluate, fie sunt evaluate pe repede înainte, din cine știe ce motive mai mult sau mai puțin ascunse <detalii aici>).

Ne pare rău, dar am avut dreptate. Vă provocăm să mergeți la cele aproape 50 de INCD-uri pe care le are România și să întrebați cercetătorii dacă și din ce au fost plătiți în luna ianuarie și dacă și din ce vor fi plătiți în luna februarie, poate chiar și martie?!

Vă lansăm această provocare în contextul în care celebrul Program Nucleu (PN), adică fondurile de subzistență ale INCD-urilor, este încă în stand-by, chiar dacă trebuiau deja contractate noile proiecte, conform calendarului însușit de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI).

Cum stă de fapt treaba: MCI a prorogat (pentru a nu știm câta oară!) PN-ul până la finele anului 2018, spunând că „Se evită astfel lipsa unei predictibilități și a unei continuități în implementarea politicilor publice. Aspect grav resimțit de tinerii cercetători, de liderii de echipe de cercetare […]” Ha Ha Ha!

Domnilor guvernanți, singura continuitate pe care ați asigurat-o este cea a lipsei predictibilității. Credem că în loc de rapoarte bombastice de activitate, la limita de „fake-news” ar trebui să spuneți cercetătorilor din INCD-uri de ce nu-și primesc salariul și de ce nu sunt contractate proiectele PCCF (Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră), PD (Proiecte Postdoctorale) și TE (Proiecte pentru Tinere Echipe de cercetare).

Pentru alocarea fondurilor prin PN, MCI se bazează pe activitatea CCCDI (Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare), cel ras din temelii și repopulat în prima lună (ianuarie 2017) de activitate a dlui ministru Dr Valeca Șerban (la pachet cu celelalte consilii, membrii acestora fiind desemnați în 2016 pentru un mandat de patru ani). Apropos, tot CCCDI a coordonat științific și competiția recent încheiată, PCCDI, despre care am mai scris. Dați vă rog un click aici, pentru a vedea pagina web a acestui Consiliu. Ați ghicit: nu apare nicio listă a membrilor, vreun raport de activitate sau plan de lucru pe anul în curs. Pe de altă parte, MCI anunța aici că în cadrul unei ședințe cu membrii CCCDI din 1 februarie a.c. „a fost prezentat Raportul anual de activitate al CCCDI pe anul 2017 și a fost aprobat Programul de lucru al acestuia pentru anul 2018”. Ar fi fost utile două link-uri spre cele două documente…

Ce nu s-a discutat la întâlnirea din 1 februarie a fost problema așa-zisei evaluări a PN (detaliem mai jos de ce e „așa-zisă”) în condițiile în care exact în acea dată trebuia aprobată lista programelor-nucleu finanțate în 2018, conform calendarului.

Evaluarea PN determină cum vor fi alocați cei 448 milioane lei INCD-urilor, prevăzuți în bugetul pe 2018.  Dacă scădem din bugetul de 1,6 miliarde al MCI de anul acesta cei 295 milioane lei finanțarea externă nerambursabilă, concluzionăm că PN-ul va „păpa” 34% din bugetul național alocat acestui minister.

Să ne uităm la Metodologia de evaluare a proiectelor propuse pentru a „păpa” bugetul alocat PN în 2018:

  • CCCDI desemnează, prin comisiile sale de specialitate, 3 experți evaluatori pentru fiecare propunere de proiect (dacă nu este afișată pe site-ul MCI nici măcar lista membrilor CCCDI, vă dați seama că nu are rost să întrebăm cine face parte din aceste comisii obscure?). Dar totuși, dacă insistăm, și căutăm Ordinul de ministru prin care au fost numiți membrii CCCDI, vom găsi și componența acestuia în anexa 2.
  • Din cei 37 de membrii ai CCCDI, 18 provin de la INCD-uri (unii fiind chiar directori de INCD), plus picanterii de genul membri ai Academiei Oamenilor de Știință sau Patronatului Român din Cercetare și Proiectare. Despre ultimul am scris recent un articol intitulat „PRCP, PCR, PCRP, Pile-Cunoștințe-Relații, Polymerase Chain Reaction și alte cele”.
  • Așadar membrii CCCDI, inclusiv cei 18 provenind de la INCD-uri, desemnează niște comisii care urmează să evalueze proiecte dintre care unele venite din instituțiile pe care ei le reprezintă. Mai pe șleau: își aleg evaluatorii care le vor aloca banii în 2018 prin PN.
  • Faci parte dintr-un INCD care nu are reprezentant în CCCDI? Ghinion! Probabil INCD-ul tău va primi 20% din media veniturilor din cercetare-dezvoltare din ultimii 3 ani (vezi anexa 2 de aici). În timp ce „ai lor” vor primi limita maximă, de 60%.
  • Mai mult decât discutabile sunt și prevederile din anexa 5, adică declarația de imparțialitate, confidențialitate și competență. Astfel, potențialul evaluator declară că:

„nu sunt în legătură cu proiectele supuse evaluării (membru în echipa proiectului) și nu am participat la elaborarea propunerii de proiect”. Deducem că un colaborator apropiat al directorului de proiect, probabil co-autor pe articole științifice și/sau brevete își poate evalua colaboratorul (care probabil e și membru CCCDI și l-a desemnat printre cei 3 evaluatori);

„nu am fost angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în ultimii 5 ani în organizația care implementează proiectul” – Adică pe perioadă _nedeterminată_ nu e OK, dar dacă angajarea în acești ultimi 5 ani la instituția al cărei proiect îl evaluează este/a fost pe perioadă _determinată_ „treacă de la noi, merge!”? Poate evalua, nu?.

Pornind de la punctele anterioare ne întrebăm unde se trage linia la conflictul de interese? Mai există așa ceva în cercetarea din România? Știm că părem că batem apa în piuă pe acest subiect, însă evitarea conflictului de interese este unul dintre fundamentele eticii în cercetare!

Evaluarea proiectelor PN nu se face pro bono, experții evaluatori fiind remunerați pentru această activitate, cu sume pe care nu le cunoaștem, din banii publici. Ne amintim în acest context evaluările în baza cărora s-a acordat PN-ul anul trecut. După așa-zisa ierarhizare a proiectelor, în baza căreia fiecare INCD își va lua „felia” meritată (tradusă în procente variabile, în funcție de veniturile realizate anterior), a venit Ordinul ministerial prin care procentele au fost crescute tuturor INCD-urilor până la limita maximă de 60%, cu condiția ca 51% din etapa a doua de alocare a fondurilor (adică aproximativ 33% din bugetul total pe anul 2017) să fie credite de angajament.

Cu alte cuvinte banii publici alocați evaluatorilor au fost în van, ierarhia nemaicontând. Despre creditele de angajament am mai discutat și am concluzionat că ele pun povară pe instituții, acestea trebuind să se împrumute de la bănci comerciale, iar ulterior dobânzile vor trebui suportate din fonduri proprii. Ad Astra a cerut recent o situație cu modul în care au fost cheltuiți cei 487 milioane de lei, prevăzuți ca limită maximă în bugetul pe 2017.

Concluzii:

  • Alocăm, cu foarte mari întârzieri, 34% din banii (puțini) pe care-i primește cercetarea de la bugetul central unor instituții care au fost ultima dată evaluate (degeaba) în 2011/2012.
  • Așa-zisele evaluări sunt făcute într-o mare obscuritate, evaluatorii fiind numiți chiar de membrii ai INCD-urilor (aceștia făcând parte din CCCDI).
  • Faptul că un evaluator ar fi fost angajat la instituția al cărei proiect îl evaluează nu constituie conflict de interes atâta timp cât nu a fost angajat pe perioadă nedeterminată.
  • Dacă o dorește, ministrul poate să nu țină cont de acele evaluări (în fond, de ce ar ține, pentru că oricum sunt degeaba…).
  • Toate aceste comitete și comiții nu rezolvă problema finanțării INCD-urilor, iar primii care au de suferit sunt miile de cercetători din sistem.

Soluțiile pe care le propunem sunt detaliate în articolul nostru precedent.

9 comentarii la „Spirala obscură prin care circulă o treime din bugetul public al Ministerului Cercetării și Inovării”

  1. Și care ar fi soluția? Poate ar trebui desființate complet aceste INCD-uri și să rămână să facă cercetare doar universitarii (profesorii și cercetătorii din învățământul superior), pentru că și așa, am impresia că, din punct de vedere numeric, doar ei asigură masa critică de cercetători din România, în condițiile în care INCD-urile se topesc și singure prin această finanțare “predictibilă”. Adică pleacă și ultimii lor cercetători, cei care au rămas să stingă lumina … Culmea e că, atunci când se vehiculează aceste sume din PN, ai zice că în INCD-uri e raiul pe pământ, însă e suficient să vizitezi doar câteva, ca să vezi ce dezastru este de fapt, iar treaba cu salariile cercetătorilor în ianuarie, februarie și poate chiar martie …, nu e decât bomboana de pe coliva acestor institute. Îndată nu va mai rămâne nimic de evaluat în INCD-uri. Sunt gata să bag mâna în foc că, după “destoinicile” conduceri ale ANCSI/MCI de după 2012 (oricare ar fi fost culoarea lor politică), orice exercițiu de evaluare corect, va arăta că sistemul este într-o stare mult mai jalnică decât cu 6 ani în urmă.

  2. Totusi, pentru Romania, 50 de INCDuri , multe pe domenii unde nu mai avem industrie deloc, este cam mult … asa ca pun intrebarea: s-a facut o analiza serioasa a existentei acestor INCDuri?
    Produc ele ceva pentru societate?
    Banii bagati in aceste INCDuri (sub forma de PN, PCCF, PCCA, PCCDI, etc. etc.) s-au reintors , inmultiti , 😉 , la contribuabil?
    Nu cumva, noi contribuabilii am fi mai cistigati daca acesti bani s-ar baga in educatie (ciclul primar, gimnazial, etc.) , sanatate, infrastructura, etc. ?
    Credeti ca pe mine, contribuabil, ma intereseaza ca s-au scris xx articole ISI, s-au depus yy cereri de brevete sau zz au participat la conferinte international, cind nu vad – in viata de zi cu zi – nici un beneficiu ? o imbunatatire a vietii, sanatatii, traiului de pe urma cercetarilor efectuate in aceste INCDuri.
    E suficient sa citesti titlurile proiectelor si vezi zeci de proiecte pe nano, zeci pe biomateriale, zeci pe materiale avansate, energii regenerabile… dar unde este beneficiul pentru societate ?
    Acest PN reprezinta un ajutor de stat mascat ?

    1. Doamna Maria, cu tot respectul, ce beneficii aveți dumneavoastră în calitate de contribuabil european, din banii investiți în cercetare la nivel european? Vă asigur că la nivel UE, sumele alocate sunt mult mai mari decât la nivel național. România contribuie cu bani și la bugetul UE, inclusiv la cercetare. Deci, și românii, contribuabili europeni fiind, ar trebui să simtă, cum spuneți dvs., o îmbunătățire a vieții, sănătății, traiului, etc., de pe urma cercetărilor făcute cu banii UE. Ca să parafrazez: ce ne interesează pe noi articolele ISI, brevetele, conferințele la care participă cercetătorii din Germania, Franța, Ungaria, Slovenia, etc.?
      Îm aduc aminte ce spunea prin 2010 dl. Lanyi Szabolcs, fost președinte ANCS, prin perioada 1999-2000, cred (citez aproximativ): “Sunt reuniuni internaționale la care nu se discută de cercetare. Reuniunile organizațiilor din țările africane. Dacă dorim să participăm la acele organizații, atunci într-adevăr, nu trebuie să investim în cercetare, putem să închidem totul.” Cam asta era ideea.

    2. Stimata doamnă Maria,

      Din comentariul dumneavoastră este ușor sa imi dau seama cum lumea în general, habar nu are ce înseamnă cercetare. Sper ca nu lucrați în acest domeniu pentru ca ar fi jalnic. În fine, spuneți ca dumneavoastră nu beneficiați de rezultatele cercetării. … Serios ??? Deci nu aveți telefon, nu aveți laptop, nici mașină, nici electrocasnice, nici, nici. Dacă ați avea vreun astfel de obiect, atunci ați realiza câți ani de cercetare au fost necesari pentru a produce acel obiect. Nu, nu vreau sa spun ca cercetătorii romani au făcut totul, însă vreau sa cred ca si munca lor a contribuit, lucrările lor ISI, citite poate intr-un laborator din SUA sau Germania, au inspirat pe alții, din societăți care își permit sa investească în inovare. Așa ca nestiinta, ignoranta, au drept scop decredibilizarea cercetării, care este motorul dezvoltării unei societăți moderne.

      1. WOW !
        Mai sunt unii activi pe internet ce sustin ca stramosii nostri daci au inventat scrisul ! sau ca aveau notiuni de teoria relativitatii ! sau ca din aur dacic s-a
        fabricat sarcofagul lui Tutankamon ! Au fost chiar emisiuni TV pe aceste teme … O placere sa le vizionati ! (le puteti gasi pe youtube)
        Suntem tari domle’ ! Telefoane ?!? Masini ?!? Laptopuri ?!? Mai degraba incercati sa enumerati putinele lucruri unde romanii NU si-au adus contributia … he he he …
        Revenind la lucruri serioase: Numai cand auzi ca avem peste 50 de INCD plus Institutele Academiei … si iti dai seama ca ceva pute in cercetarea romaneasca …
        Faceti un mic calcul: salariu director stiintific = director economic = 10.000-12.000 lei/luna , director general = 14.000-16.000 lei/luna , membrii CA (4-5 buc.) = 20% din salariul director general/sedinta fiecare …
        -Stiti ca sunt INCDuri care pe ultimii 20 de ani NU pot indica 1 (una) bucata firma din industrie care aplica rezultatele cercetarii platita de la buget (de noi toti in final) prin proiecte care de care cu denumiri mai pompoase (CEEX, PCCA, PCCF, PCCDI, PED, …, etc.)
        In rapoartele anuale se lauda cu atitea tehnologii, produse imbunatatite, brevete, articole ISI … Nu prea pot sa se laude cu firmele care aplica aceste rezultate ca …. nu prea au cu ce !
        Nu neg ca sunt unele mici insule de cercetare autentica (gen platforma Magurele, etc.) si care poate deschide unele perspective, dar peste 80-90% …. forme fara fond !!!

        Apropo: de curind a fost competitia de premiere brevete, s-au depus si aprobat pentru premiere 353 brevete (acordate 2016 si 2017). Aveti idee cite din acestea au fost/sunt solicitate/cerute de industrie/firme ?!? SUB 10% !!! Pe restul se depune praful la OSIM !!! Ba mai mult, le si premiem ! Basca, pentru a le mentine in vigoare, tot contribuabilul plateste taxele …

        PS: Am legatura cu cercetarea, stiu ce pot face cercetatorii, stiu ce produceti, stiu ce invirteli se fac … sa ma scutiti de ce tare e cercetarea romaneasca, sau ca un ciuruc de prof.univ.dr.doc. din UPB, … cum ca cercetarea romaneasca produce “cunoastere”… In proiectele in care era implicat (la un momnet dat era si coordonator si partener in vreo 6-8 proiecte) isi punea studentii PhD (ca avea vreo 15!) sa faca compilatii de rezultate din articole gasite pe Gooagle… Banii luati pe proiecte ii folosea sa plimbe de 4-6 ori/an un poster pe la diverse conferinte in strainatate… Am info ca s-a facut de cacao pe acolo cind i s-au pus intrebari despre rezultatele prezentate in poster, de altfel bine realizat: cu poze si diagrame frumos colorate …. FORME fara FOND !
        Marea majoritate a celor din CDI: NU PRODUCETI NIMIC !!!

        1. Camelia,
          Am aprecia dacă pe viitor ai face comentarii strict la subiectele discutate, fără balastul asociat.
          În speță, ți-am fi recunoscători dacă ne-ai indica sursa referitoare la cele 10% din brevetele premiate care au fost preluate de industrie.
          De asemenea, nu uita că prin HG-urile de funcționare INCD-urile au o componentă majoră de cercetare fundamentală. Prin urmare nu toate cercetările care au loc în INCD trebuie să aibă aplicabilitate. Să nu ne înțelegi greșit, nu luăm apărarea INCD-urilor, doi dintre noi fiind angajați în astfel de structuri. Dar ne place să fim obiectivi. Știm că nu produc pe cât sunt finanțate. Tocmai de aceea am propus o evaluare riguroasă a tuturor INCD-urilor și ulterior finanțarea celor performante și restructurarea celorlalte. Dar nimeni nu ar trebui să pretindă INCD-urilor să facă numai cercetare aplicativă. Sau să schimbe cadrul legal în baza cărora funcționează.

          1. O asociatie cu statut juridic, de exemplu Ad-astra, poate solicita, legal, informatii la OSIM in legatura cu brevetele premiate, daca sunt sau nu aplicate in industrie, etc.
            Procentul de sub 10% l-am aflat de la o prietena, doamna responsabil tehnic (monitor) proiecte la MCI, probabil au cerut info la OSIM – se pare ca nu le-a placut ce au aflat … ha ha ha

            La un INCD, acum 2-3 ani s-au “inventariat” brevetele – INCD calitate de titular, peste 40 de brevete, au hotarit ca pentru mai mult de jumatate sa nu mai plateasca taxa anuala de mentinere, cca 1000-2000 lei/an/brevet (?!? recunosc, nu stiu valoarea exacta a taxei), au mai ramas cu cca 20 brevete pentru care platesc in continuare taxa… Ultimul brevet aplicat in industrie – timp de citeva luni – dateaza de prin 1994-1995 (la combinatul de ingrasaminte Turnu Magurele – sa-i fie molozul usor !!!).
            In rest – maculatura pe care se depune praful la OSIM !

            Componenta de cercetare fundamentala?!? PN este parte a acestei componente ? Dar PCCDI? – s-a deschis platforma web depunere documente contractare, se vorbeste ca la la 1 martie “intra” in piine 😉 – ca nici in aceasta categorie de proiecte nu s-a solicitat partener economic …

            Uf … uf… uf …. domnilor , stiu atit de multe despre cum se face acum cercetare in unele INCD, universitati, incit ma gindesc – prin absurd – daca de miine ar reveni legislatia regimului comunist – cohorte de cercetatori si prof.univ. ar fi acuzati de subminarea grava a economiei nationale. Stiti care era pedeapsa pentru o astfel de acuzatie ?!?

            Caz real: niste “prof.univ.” (in zilele noastre!) de la UPB, care minarisera ceva rezultate la contracte de cercetare prin 1987-1988 (pe atunci – sefi lucrari/conferentiari – si pentru care erau platiti in acord global, ehei 😉 unii luau acord si cite 50.000-60.000 lei/an din contracte de cercetare)… au crezut ca sunt solicitate asa de florile marului, cind ce sa vezi: rezultatele trebuiau aplicate la o mare intreprindere din tara … cum acestea nu prea dadeau “rezultate” pe instalatia industriala … logic, conform lgilor atunci in vigoare, au inceput sa fie luati la intrebari: declaratii pe la Consiliul Cercetarii, declaratii pe la Procuratura si Securitate, declaratii pe la PCR …refacerea experimentarilor de catre un alt colectiv cu alte rezultate (pe bune!) … deja prin facultate se comenta posibila sentinta: in cel mai fericit caz : la Canalul Dunare – Bucuresti … povestea are un happy-end: ce sa vezi : a “venit” revolutia ha ha ha
            Unul din personaje, nulitate prin vocatie, anticomunist convins ha ha ha – dupa rezmerita din decembrie ’89 s-a imbogatit din contracte de cercetare (a avut functii la Relansin, Matnantech, Ceres, etc. – va mai amintiti ? va spune ceva aceste substantive proprii ? Relansin – ce si-au mai reLANSat unii firmele private …ce si-au mai “evaluat” unii propriile proiectele … ).
            Nu are nici un articol ISI ! Da e conducator de doctorat ! Acu e pensionar reangajat la UPB ca … deh …are “studenti” PhD … si loazele trebuie sa-si termine cumva “doctoratura” … Ehei , dragii mosului, la cite info am despre cum se face cercetare in RO… as putea sa butonez la romane luni de zile …
            Acu sa nu exageram – si atunci erau finantate unele bazaconii gen “apa vie” a catastrofei Manzatu (parca?!? – candidat prezidentiale prin 1992)

            Succes in activitatea de reformare a cercetarii in general si a INCDurilor in particular… O sa va mai scriu, poate va dau si nume …

  3. Buna seara !
    Interesant lucru : 448:50 = 8,96 mil. in medie per INCD din felia PN.

    Prin octombrie-noiembrie 2017 prin INCDuri circula zvonul ca in 2018 la PN vor primi de cca 3 ori mai multi bani decit in 2017 – la INCDul unde lucrez asta ar insemna 8,5 – 9,0 mil. lei / 2018

    Iaca zvonul este pe care sa se adevereasca !
    Super ! Sa tot cercetezi ! Traiasca PN ! La cit mai multi ani !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enter Captcha Here : *

Reload Image