Adio evaluatori internaționali! Noi nu ne vindem țara!

Ați văzut probabil zilele acestea în spațiul mass-media mai multe articole pline de furie pe tema evaluării proiectelor naționale de cercetare, finanțate din puținii bani publici  pe care România îi alocă anual cercetării prin bugetul de stat.

În același timp suntem convinși că nu ați auzit prea multe despre Proiectul de Hotărâre de Guvern (PHG) pentru modificarea și completarea HG nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului național de cercetare-dezvoltare și inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI 3).

Dar evident veți fi văzut multe zâmbete și voie bună pe site-ul MCI și pe pagina de Facebook a acestuia, unde nu se zice nici „pâs” despre proiectele de acte normative de importanță vitală pentru cercetarea românească.

Prin acest PHG se pune cruce definitiv folosirii evaluatorilor internaționali în competițiile de proiecte naționale, făcându-se astfel un pas hotărât spre domnia conflictelor de interese și reînvierea sistemului PCR (pile-cunoștințe-relații) pentru alocarea banilor prin proiecte naționale finanțate de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI). De altfel suntem informați că acest sistem este dorit de unii din decidenții din sistemul național de CDI fiindcă ar  permite o mai mare predictibilitate… Da, o mai mare predictibilitate a numelor apropiate sistemului care vor câștiga competițiile de proiecte.  

Formularea actuală a Art. 2, alin. 2, lit. g, din HG 583/2015

„evaluarea ex-ante a propunerilor de proiecte, folosindu-i în procesul de evaluare pe cei mai competenţi cercetători la nivel internaţional în tema propunerii, cu evitarea strictă a conflictelor de interese”

va fi înlocuită de

„evaluarea ex-ante a propunerilor de proiecte, folosindu-i în procesul de evaluare pe cei mai competenți cercetători în tematica propunerii, selectați conform criteriilor stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, cu evitarea strictă a conflictelor de interese”.

Trăiască evaluatorii naționali, adio evaluatori internaționali! Noi nu ne vindem țara! Revenim mai jos la „criteriile stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare”.

Trebuie amintit că prin HG133/2011 România făcea un pas spre normalitate în evaluarea proiectelor de cercetare, la punctul 8 precizându-se că „Ponderea experţilor din străinătate, selectaţi din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, este de cel puţin 50% pentru fiecare proiect şi program, cu excepţia proiectelor din domenii ştiinţifice cu specific românesc […]”

Contrareformele din cercetare și educație începute în 2012 au abrogat rapid această prevedere prin HG 1244/2012, semnată de dl Doctor pe atunci, Victor-Viorel Ponta.

Pentru oricine are ochi să vadă și urechi să audă e clar că evaluarea proiectelor de cercetare din România trebuie făcută de evaluatori internaționali, pentru a avea o acoperire uniformă și comprehensivă pe domenii de expertiză, și în același timp pentru a evita conflictele de interese, păstrându-se astfel caracterul obiectiv al evaluării.

Realitatea prezentă este că în cazul competiției Proiecte complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI) cercetători care au aplicat la aceasta au fost lăsați să și evalueze, cu condiția să nu facă acest lucru pe domeniul pe care au aplicat. Ne întrebăm cum poate un cercetător să aplice pentru finanțare într-un domeniu, în care se presupune că are expertiza cea mai bună, și este recunoscut în plan internațional pentru aceasta, dar în același timp să evalueze pe un cu totul alt domeniu decât cel pe care a aplicat?!

Mai mult, în cazul proiectelor de tip Postdoc (PD) și Tinere Echipe (TE), în cadrul ședințelor de panel au fost prezenți evaluatori de la instituții care aveau proiecte înscrise în competiție. Cum altfel, atâta timp cât toate instituțiile din România au participat la cele două competiții, prin cele aproximativ 2.000 de proiecte depuse? Să nu uităm că România are aproximativ 90 de universități (din care 55 sunt publice), aproximativ 50 de INCD-uri și 60 de Institute ale Academiei Române.  E firesc ca mulți cercetători ai acestora să aplice la puținele competiții naționale pe care le deschide MCI.

Dl ministru, Lucian Georgescu, declara recent că „Toţi evaluatorii străini care şi-au depus CV-urile au fost incluşi pe lista de evaluatori şi funcţionează ca atare. […]”. Atâta doar că ministerul pe care-l conduce dl Georgescu a impus operatorului de program, UEFISCDI, să selecteze evaluatorii „din rândul cercetătorilor şi cadrelor didactice din România cu nivel CS1/IDTI profesor sau CSII/IDII conferenţiar” (vezi Art. 3, alin (4)) și doar în situații excepționale să apeleze la cei internaționali, iar dacă va fi cazul, aceștia vor trebui să fie recomandați de instituțiile de la care provin. Imaginați-vă (caz extrem, recunoaștem) că un laureat al premiului Nobel ar fi dispus să evalueze un proiect românesc. Acesta va trebui să meargă la directorul instituției din care face parte și să-i ceară recomandarea, pe care o va scana ulterior și o va încărca în platforma online românească – toate astea numai pentru a avea acces la mult râvnitul proiect românesc și pentru a fi remunerat cu vreo 200 lei, la fel ca oricare alt evaluator, român sau nu.

Apropos de sistemul PCR  de mai sus, tot în PHG de care vorbim aici se stipulează că articolul 10, alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ b) Subprogramul 1.2. Performanţă instituţională – pentru obţinerea celei mai mari valori pentru banii investiţi în cercetare, prin concentrarea resurselor spre organizaţiile publice de cercetare în domenii strategice de dezvoltare ale României;”

Cum sună în prezent textul:

„b) Subprogramul 1.2. Performanţă instituţională – pentru obţinerea celei mai mari valori pentru banii investiţi în cercetare, prin concentrarea resurselor spre organizaţiile publice de cercetare cele mai performante”.

Așadar, uitați de performanță și trăiască domeniile strategice! Ne pricepem la strategii, oricum. Uitați de exemplu Strategia Națională de CDI (2014-2020) care a fost aprobată prin Hotărârea 929/2014, dar operaționalizată un an mai târziu, prin Hotărârea 583/2015. Aceeași strategie care nu este respectată nici în prezent, fondurile mult diminuate alocate cercetării fiind în contrast flagrant cu propunerile inițiale. Nu mai vorbim de noul mare proiect de infrastructură al României, ALFRED, introdus la începutul acestui an în Strategie printr-un alt HG, ca și cum la momentul elaborării acesteia proiectul marelui reactor nuclear nu exista, nu erau nici planuri de dezvoltare, dar dintr-o dată s-a constituit într-un pilon al cercetării românești.

Așadar marii strategi ai României vor direcționa banii prin acest Subprogram 1.2. de Performanţă instituţională, nu în funcție de performanțele organizațiilor publice, evaluate corespunzător, obiectiv și independent, ci după cum vor considera dumnealor la mesele rotunde și simpozioanele organizate pe această temă (și acestea finanțate, evident, prin programe corespunzătoare, parte a SNCDI 2014-2020).

Ca să nu ziceți că suntem cârcotași, observăm în PHG-ul prezent că apare posibilitatea unor „Alocări de majorare și rectificări bugetare pozitive” (vezi Art. 12^1). Deci se vor putea face și reajustări pozitive, cel puțin pe hârtie. Scuzați, dar totuși nu putem să ne abținem: vorbim de suplimentări față de execuția bugetară deficitară de anul acesta, care include și credite de angajament? Vezi articolul nostru recent pe această temă.

De asemenea, celebrul plafon salarial despre care am mai scris va putea fi de acum aplicat și pe PNCDI 3, nu doar pe la fel de celebrul programul Nucleu.

Și ca să încheiem: pe aceeași pagină „umbroasă”, numită „Transparență decizională”, de pe site-ul MCI unde sunt înșiruite proiectele de normative care trebuie să fie în dezbatere publică 30 de zile, conform legii, mai apare și  un OUG, prin care se prorogă data de finalizare a programului Nucleu până la finele anului 2018. Spunem „umbroasă” pentru că este ticluită bine pe un nivel terțiar al site-ului MCI, nu în prim plan, cum sunt de exemplu manifestările la care participă și interviurile pe care le acordă dl ministru Lucian Georgescu, sau dl secretar de stat dl Ciprian Preda.  Pentru o clipă, când am văzut acest OUG, tare ne-am bucurat și am crezut că cineva „acolo sus” chiar ne-a ascultat și dorește implementarea propunerilor noastre privind INCD-urile, prin care acestea ar urma să fie evaluate, iar ulterior banul public să fie distribuit celor performante.