Abrambureala cu cei 448 milioane lei ai contribuabililor continuă la Ministerul Cercetării

Am început să scriem pe acest subiect anul trecut în decembrie aici. Apoi, luna aceasta am continuat să explicăm cum funcționează Spirala obscură prin care circulă o treime din bugetul public al Ministerului Cercetării și Inovării.

Să facem o recapitulare scurtă:

  • Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) a lansat cu întârziere competiția Nucleu pentru anul acesta. Anume, a fost anunțată în 27 decembrie 2017, conform calendarului competiției. Serios?! Cu patru zile înainte de Revelion, în plină perioadă de sărbători le-ați cerut cercetătorilor ca în nouă zile, incluzând sărbătorile legale și weekendul, să depună proiecte Nucleu care trebuiau să acopere cercetarea din întreg institutul și în baza cărora urmau să fie alocate cel 448 milioane lei de la bugetul central? Adică 1/3 din bugetul național cu care operează MCI? Care parte a acestui demers nu vi pare că duce la irosirea banului public? Desigur că nu spunem asta gândindu-ne că trebuia să mai amânați și să lăsați oamenii fără salarii, ci să vă faceți treaba la timp. În loc să vă ocupați de evaluarea pe repede înainte a unor competiții precum PCCDI trebuia să ședeți și să cumpătați, cum ați făcut în cazul competițiilor PD și TE la care ați început evaluarea la șase luni după depunerea proiectelor.
  • Încă de la lansarea competiției Nucleu era clar că, din vina MCI, INCD-urile urmau să rămână fără sursă de finanțare pentru luna ianuarie și o parte din luna februarie, pentru că lucrurile nu puteau fi înghesuite mai mult, iar contractarea era plănuită pentru perioada 6-12 februarie 2018.
  • A venit perioada 6-12 februarie, și a trecut la fel de grațios, fără ca evaluarea competiției Nucleu să fie terminată. Abia în data de 20 februarie, au apărut rezultatele preliminare ale evaluării pe site-ul MCI. Tot acolo a mai apărut și o nota privind modificarea calendarului propus pentru derularea competiției Programului Nucleu. În acea notă se dă vina pe CCCDI (unul din consiliile cu mulți „C” subordonate ministerului), care nu a finalizat evaluarea propunerilor de proiecte componente conform calendarului inițial, deși au fost adresate numeroase solicitări „verbale”. Ca urmare a acestor inacțiuni din partea CCCDI, Comisia proprie de evaluare a MCI nu a putut finaliza procesul de evaluare.
  • Drept urmare a faptului că CCCDI nu a finalizat la timp evaluarea proiectelor, institutele rămân fără Programul Nucleu și o parte dintre cercetători fără salariu până în luna martie.

Și acum începe distracția! Cu bani publici, evident!

Reținem pentru început următoarele două aspecte: MCI comunică „verbal” cu CCCDI, iar Comisia proprie de evaluare a MCI este ținută pe loc de CCCDI.

  1. Conform HG 1023/2015, art. 9, evaluarea propunerilor de proiecte componente ale Programului-Nucleu se face pe baza a 10 criterii.
  2. În conformitate cu cele 10 criterii CCCDI elaborează şi supune spre aprobarea MCI următoarele:
    a) metodologia de notare şi cea de selectare a propunerilor de proiecte în vederea finanţării;
    b) fişa de evaluare individuală a propunerii de proiect;
    c) fişa de evaluare în panel a propunerii de proiect.
  3. Zis și făcut! CCCDI trece la treabă și prin Ordinul MCI nr.788/27.12.2017 punctele a-c de mai sus sunt bifate.
  4. Până aici am zice că CCCDI-ul e clar de vină că cercetătorii din INCD-uri nu au finanțare pe lunile ianuarie și februarie, pentru că nu au terminat la timp evaluarea, în baza fișelor de mai sus. Atâta doar că mai este Ordinul MCI nr.787/27.12.2017 privind constituirea Comisiei proprii precum și aprobarea metodologiei de evaluare a Programelor-Nucleu de cercetare-dezvoltare pentru anul 2018.
  5. No HOPA! Cum adică? CCCDI face o evaluare, pe bani publici (că doar experții evaluatori nu evaluează pe pițule) și apoi Comisia proprie a MCI decide ce și cum? În baza unei alte metodologii? Pffff!

Să traducem în limbajul contribuabilului român:

  1. Din taxele și impozitele lui se iau 448 milioane lei și se pun la bătaie pentru a finanța INCD-urile patriei (vreo 50 la număr). Știți voi, cele evaluate (degeaba) în 2011/2012 și reacreditate la început de 2016 în baza rapoartelor vechi de câțiva ani. Se face o „competiție” de proiecte prin care se alocă „competitiv” banii, pentru maximă eficiență. Competiția se lansează înainte de Revelion și se încheie perioada de depunere imediat după risipirea vaporilor de șampanie, adică pe 5 ianuarie a.c.
  2. CCCDI evaluează proiectele depuse în cele câteva zile din jurul Revelionului (dar o face cu întârziere!) și elaborează o listă finală, cu punctaje bazate pe criteriile prevăzute la art. 9 din HG 1023/2015.
  3. DAR, fiecare INCD a depus vreo 10 proiecte, nu unul, individual. Acestea, luate împreună, constituie programul nucleu al respectivului institut.  Fiecare din cele 10 proiecte sunt evaluate de CCCDI (și oamenii lor) și li se dă o notă. Nota finală a unui INCD nu este media notelor celor 10 proiecte!
  4. Rezultatele merg la COMISIA PROPRIE a MCI, unde începe distracția! În baza unor noi criterii (vezi Ordinul MCI nr.787/27.12.2017), cu spirit vizionar și profundă înțelegere a tematicilor de cercetare propuse de fiecare din cele aprox. 50 de INCD-uri, cei nouă membrii ai comisiei dau notele finale pentru programele nucleu. Știți emoticonul acela „facepalm” în care zâmbărețul galben își trage o palmă peste față? Cam așa suntem noi scriind aceste rânduri.
  5. Comisia proprie a MCI, cu ai săi 1 buc director general, 1 buc director, 2 buc consilier și 5 buc consilier superior (tradus: funcționari publici) trage linie și afișează lista cu programele INCD-urilor și punctajele aferente, alături de procentul din venitul realizat anterior de respectivul INCD, DAR nu în baza evaluării științifice a proiectelor realizate de CCCDI, ci în baza evaluării lor. Da, a funcționarilor publici.

Întrebăm și noi, ca cetățeni de rând: pentru ce atâta tam-tam cu CCCDI, evaluări individuale, note, criterii prevăzute de HG 1023/2015 etc. pentru ca ulterior să ne spuneți: acestea sunt cele mai tari proiecte și merită finanțate?!

Întrebăm și în calitate de cercetători: de când și cu ce scop ne evaluează științific niște funcționari publici care probabil nici nu au doctoratul luat, sau dacă-l au sigur nu acoperă aria de expertiză necesară pentru evaluarea proiectelor venite de la cele aprox. 50 de INCD-uri ale României?

Răspunsul la ultima întrebare este dat de titlul unui articol precedent de-al nostru: Un sfert din bugetul Ministerului Cercetării și Inovării este alocat „din pix” […] Atâta doar că în raport cu bugetul pe 2018 al MCI, nu e vorba de un sfert, ci de 1/3.

În loc de concluzii vă recomandăm o căutare pe site-ul nostru folosind cuvântul cheie „INCD”, pentru că atât am vorbit despre acestea încât se termină bateriile de la tastatură. Totuși, dacă nu aveți timp pentru toate, vi-l recomandăm pe acesta, unde propunem și soluții.

3 comentarii la „Abrambureala cu cei 448 milioane lei ai contribuabililor continuă la Ministerul Cercetării”

  1. Soluția propusă în articolul din 6 decembrie poate fi numită în cel mai bun caz utopică, sau cel mult idealistă, deoarece în practică nu este aplicabilă în actuala formă de organizare a INCD-urilor. Mai exact, acea “asigurare a salariilor de bază a cercetătorilor din INCD-uri” prin emiterea unei ordonanțe de urgență este imposibilă, INCD-urile nefiind entități bugetare (așa cum sunt institutele Academiei). În marea lor majoritate, INCD-urile sunt organizate ca regii autonome (R.A.), fiind astfel asimilate companiilor cu capital de stat, ceea ce înseamnă că orice sumă alocată acestora de la bugetul de stat fără competiție cade sub incidența legilor ajutorului de stat. Acest lucru nu poate fi rezolvat printr-o simplă ordonanță, ci ar trebui în fapt schimbată însăși forma de organizare a INCD-urilor. Probabil pe aici ar trebui căutată soluția, altfel vorbim degeaba. O variantă plauzibilă ar fi organizarea institutelor pe modelul german, ca organizații/asociații nonprofit (v. Fraunhofer, Helmholtz). Nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie doar să reparăm ceea ce a fost prost făcut de cei care au organizat institutele ca regii autonome. Abia apoi s-ar putea discuta și de soluția propusă în articolul din 6 decembrie.

    1. Fie, nu dăm ordonanță. Utopia poate deveni realitate simulând, exact cum facem acum, o „competiție” Nucleu care să asigure salariile de bază (atenție! la nivelul grilei de salarizare a bugetarilor, nu la nivelul salariilor negociate în cadrul fiecărui INCD). Importantă este evaluarea INCD-urilor, pentru care ne trebuie răgazul acela de timp, în care oamenii să fie siguri că-și iau salariul. Să știm ce fac INCD-urile ăstea și cum le putem restructura, pentru a fi performante, nu găuri negre pentru bugetul Ministerului cercetării. Sau poate nici nu trebuie să asigurăm salariile de bază, pentru că se pare că INCD-urile nu comentează că n-ar avea bani să-și plătească oamenii pe ianuarie, februarie și se pare că martie, cel puțin la început.

      După evaluare trebuie modificat doar un art. din Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, și anume art. 1, alin 2 din Anexa 1 a HG 637/2003, unde scrie că Institutul naţional funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară […] și nu mai sunt RA-uri, dacă asta e problema.

    2. Adi,

      Știm acest lucru. Când am facut această propunere, am facut-o ca o măsură de urgență pentru că doar asa se putea evita atunci ce se întamplă acum. Dar deja momentul a trecut. Vom avea nucleu pentru anul acesta, începând din martie. Putem considera că nu mai e nevoie de partea cu OUG-ul si trece la muncă cu restul propunerii pentru ca în viitor lucrurile să se așeze pe un făgaș normal și sa fie susținută cercetarea performantă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Solve : *
21 − 14 =