Habemus infrastructuri de cercetare! Habemus milioane de euro de alocat

România, prin Ministerul Cercetării și Inovării, a reușit la finele lunii noiembrie 2017 să îndeplinească cerințele Comisiei Europene (CE) pentru deblocarea fondurilor europene nerambursabile destinate infrastructurilor de cercetare.

Prin urmare, aprox. 400 milioane EUR vor fi disponibili pentru dezvoltarea acestui sector, conform declarațiilor dlui ministru, Dr. Lucian Georgescu.

Lucru îmbucurător, mai ales în contextul scăderii alocărilor bugetare pentru cercetare la nivel național. Dar să ne uităm un pic mai atent la procesul care a dus la ridicarea acestei condiționalități ex-ante pentru accesarea banilor comunitari…

Dl ministru declară în interviul de mai sus că fondurile au fost sistate în 2016 de către CE până la elaborarea unui roadmap privind infrastructurile de cercetare. În consecință, în august 2016 s-a constituit (de fapt reînființat) Comitetul Român pentru Infrastructurile Cercetării (CRIC) printr-o decizie a președintelui ANCSI (Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare) de atunci, dl Dr. Mihai Dima. Misiunea acestuia a fost„de a actualiza roadmap-ul naţional pentru infrastructurile cercetării, în funcţie de: (i) priorităţile CD identificate pentru următorul interval strategic –pentru specializare inteligentă și de relevanță națională; (ii) investiţiile deja făcute; (iii) evaluarea ex-ante a gradului de utilizare a infrastructurii propuse; (iv) angajamentul de a deschide accesul la infrastructuri către alţi operatori din cercetarea publică.”

CRIC a elaborat în decembrie 2016 un Raport de strategie privind infrastructurile de cercetare din România, aprobat ulterior de președintele ANCSI. La capitolul „Concluzii și recomandări” membrii CRIC constată că proiectul SIPOCA27 trebuie să identifice scheme funcționale de monitorizare a Infrastructurii de Cercetare (IC) existente, sugerând upgradarea ERRIS (Engage in the Romanian Research Infrastructures System).

Zis și făcut! În data de 19.07.2017 Ministerul afișează lista celor declarați admiși pentru ocuparea posturilor contractuale de expert panel în cadrul proiectului SIPOCA 27. Bănuim că aceștia sunt cei 84 de experți naționali utilizați pentru evaluarea propunerilor de includere în roadmap a IC-urilor, propuneri venite în urma apelului din 01.08.2017.

Câteva remarci însă:

  • CRIC propusese în raportul de mai sus apelarea la experți independenți nominalizați de membrii acestui Consiliu, care să-i ajute în luarea deciziilor strategice și prioritizarea investițiilor în cercetare. Cu toate acestea, experții par să fi fost aleși în baza unei metodologii birocratice, unde dosarele depuse de cei doritori să fie evaluatori au fost evaluate de cineva din MCI, iar notele finale au fost identice pentru toți cei declarați admiși.
  • Nu s-a optat pentru upgradarea ERRIS, ci s-a lansat apel de selecție a infrastructurilor de cercetare propuse de instituțiile gazdă să fie incluse în Suntem de părere că propunerea făcută de CRIC era un instrument adecvat unei evaluări obiective și generale, la nivel național, în baza informațiilor încărcate de instituțiile gazdă ale acestor infrastructuri în platforma ERRIS. Prin lansarea unui nou apel s-a birocratizat excesiv procesul. În plus, trebuie remarcată perioada extrem de scurtă în care instituțiile gazdă trebuiau să depună dosarele: două săptămâni. Ne întrebăm cum ar fi putut instituțiile gazdă să elaboreze un studiu de impact în acest termen scurt, studiu care este punctat în fișa de evaluare la punctul 6?
  • Numele mai multor evaluatori selectați pentru evaluarea dosarelor de mai sus sunt asociate direct cu IC-uri care se regăsesc în prezent în roadmap-ul care va asigura finanțarea generoasă a acestora din fondurile europene. De exemplu, am identificat un director de instituție publică ce coordonează unul din IC-urile selectate, acesta fiind în același timp și evaluator. Speculăm că acest tip de conflict de interese va atrage din partea CE o blocare a fondurilor și chiar returnarea banilor ex-post. Am încercat să aflăm și lista dosarelor depuse spre evaluare în vederea includerii în roadmap dar nu am avut succes. După cum vedeți pe pagina de prezentare a proiectului SIPOCA 27 apare doar o „—”…

Tot raportul CRIC din decembrie 2016 menționa la punctul 3 al Concluziilor și recomandărilor „lipsa unei predictibilități în finanțare, precum și birocratizarea excesivă” ca și cauze ale întârzierilor în implementarea IC-urilor și la dificultăți în mentenanța și operarea lor.

De lipsa predictibilității am mai vorbit de destule ori, iar în privința birocratizării e musai să apelăm la sarcasm, citând un coleg: „Trebuie un alt proiect care să aplice metodologia realizată în SIPOCA27, dacă între timp nu plouă și trebuie realizată atunci o altă metodologie, îmbunătățită, rezistentă la ploaie. Pentru asta va trebui așteptat următorul exercițiu de finanțare, 2021-2027. Acesta va începe însă cu intârziere, din cauzele cunoscute, așa că metodologia hidrofugă va începe să fie elaborată abia prin 2025.

Bun! Avem raport nou-nouț, datat septembrie 2017, în baza căruia ni s-a ridicat condiționalitatea ex-ante a CE pentru accesarea fondurilor comunitare. Avem menționate în acesta 60 de IC-uri (conform comunicatului MCI). Printre ele și ALFRED, proiectul de suflet al fostului ministru al cercetării, dl Dr. Șerban Valeca, care a considerat de cuviință să-l introducă în mod expres în Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 3 (SNCDI 3) imediat după venirea d-lui la conducerea ministerului. Ne întrebăm de ce nu s-a modificat SNCDI 3 și după acest nou raport, prin includerea altor IC-uri valoroase în aceasta?

Dar totuși, ce facem cu aceste IC-uri? Ah, dar înainte de aceasta să menționăm că cel puțin un membru al CRIC, menționat în raportul recent ca și co-semnatar, de fapt nu a semnat raportul, ba mai mult, a cerut să-i fie retras numele din lista membrilor CRIC.

Păi le dăm finanțare de până la 50 milioane EUR, conform Ghidului solicitantului aferent Acțiunii: 1.1.1 Mari infrastructuri de CD “Proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/universități” și conform declarațiilor dlui ministru.

Să curgă milioanele de euro de la UE!!! Să înflorească IC-urile românești!!!

Dar ce facem cu resursa umană?! Cine va opera aceste IC-uri înfloritoare, finanțate în baza acestui roadmap asupra căruia planează aspectele negative remarcate mai sus?

Probabil postdocii care au beneficiat de o competiție de proiecte în 2012 și alta în 2016, ultima neevaluată încă… Sau poate grupurile mari de cercetare formate în jurul unor cercetători de calibru, directori de Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră? Ah, nici acestea nu au fost încă evaluate? Păi nu trebuiau să fie contractate în martie 2017, conform Pachetului de informații? Eh, asta e. Ne punem nădejdea în Proiecte complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI). Se pare că măcar aici, unde depunem proiectele în limba română și ne evaluăm între noi treaba merge mai repede. Similar într-un fel cu evaluarea IC-urilor de către experți „independenți” asociați IC-urilor incluse în roadmap.

Ca să încheiem: din punctul nostru de vedere platforma ERRIS nu este în prezent un instrument optim pentru elaborarea unor strategii și politici publice în domeniul IC-urilor din România, dar suntem de acord cu cele menționate în raportul CRIC din decembrie 2016, că aceasta poate fi upgradată. Iar acest upgrade s-ar face relativ ușor în baza unei metodologii clare și unitare, elaborate de experți cu adevărat independenți, care să fie implementată informatic, iar din 2-3 click-uri utilizatorul să-și poată face o imagine de ansamblu asupra a ceea ce deține România în materie de IC-uri. Prin încărcarea în această platformă a unor informații minimale despre fiecare IC în parte, precum resursa umană disponibilă, buget rulat în ultimii 5 ani, rezultate obținute, gradul de interconectivitate cu mediul privat, numărul de utilizatori ai IC-ului etc. și ulterior prelucrarea corespunzătoare, automată, a datelor s-ar putea realiza o ierarhizare a IC-urilor naționale care merită să fie sprijinite financiar, inclusiv prin fonduri UE nerambursabile.

3 comentarii la „Habemus infrastructuri de cercetare! Habemus milioane de euro de alocat”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enter Captcha Here : *

Reload Image