PRCP, PCR, PCRP, Pile-Cunoștințe-Relații, Polymerase Chain Reaction și alte cele

De ani buni tot vedem prin presă câte un comunicat, luare de poziție, declarație etc. venite din partea PRCP – Patronatul Român din Cercetare și Proiectare. Deunăzi a apărut altul care spune în esență că e vai de capul nostru dacă reunificăm Ministerele Cercetării cu cel al Educației și că ce de lucruri (Not!) s-au realizat de când avem cele două ministere distincte.

Noi ne-am exprimat poziția față de acest subiect în articolul de aici. Pe scurt: „Ne îngrijorează viziunea ministrului actual care, într-un interviu recent, declara că tipul de cercetare pe care-l fac profesorii este diferit de cel pe care-l fac cercetătorii. Legătura organică dintre cercetare și educație pare a fi tăiată din start.”

Dar totuși cine sunt și pe cine reprezintă cei din Patronatul de mai sus? Vă provocăm să găsiți site-ul web al d-lor, sau să ne indicați unde poate fi găsită lista membrilor și statutul. Singurul indiciu al existenței PRCP era până nu de mult disponibil aici, dar acum apare Page Not Found accesând link-ul. S-a ars până și sursa aceasta de informații privind PRCP! Putem intui care este statuatul actual și lista de membri ai acestui patronat apelând la Internet Archive unde am găsit statutul și lista de unități membre a PRCP din anul 2008.

Și totuși, comunicatele ies parcă din neant și, culmea, au impact în spațiul media și la nivelul decidenților politici.

Mai jos vom demonta neadevărurile incluse în ultimul comunicat PRCP (în font roșu), scris într-un limbaj de lemn, care pare neschimbat dinainte de revolutie, și care sună a strigăt de ajutor pentru menținerea status quo-ului actual privind păstrarea cercetării independentă de tina reprezentată de universități.

Având în vedere recentele discuții din Spațiul public, privind eventuala reunificare a Sectorului de activitate Cercetare științifică și Dezvoltare Tehnologică, cu Sectorul de activitate Educație, Patronatul Român din Cercetare și Proiectare – P.R.C.P., reprezentând Unitățile de Cercetare-Dezvoltare din acest Sector, în egală măsură de Drept public și de Drept privat, din toate Domeniile economico-sociale, 

PRCP reprezintă în cel mai bun caz patronatul din aceste entități de cercetare, dar noi, cercetătorii de rând, nu suntem nicidecum reprezentați de PRCP. Din contră, nu vrem să fim asociați cu un astfel de grup în niciun fel.

își exprimă dezacordul total față de o astfel de eventuală măsură, ținând cont de evoluțiile înregistrate de la definirea distinctă a Sectorului de activitate, precum și consecințele deosebit de nocive ale unei astfel de măsuri.

Care evoluții, domnilor și doamnelor membri ai PRCP?! Cele care ne duc pe marginea prăpastiei, unde cercetătorul nu știe dacă își primește salariul luna viitoare? Apropos, angajații Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) din ce sunt plătiți în luna ianuarie a.c.? Cum? Nu pot fi pontați pe celebrul Nucleu pe care îl tot prorogăm și nu vrem să evaluăm aceste institute, să vedem ce avem în grădină?

În plus, haideți să ne uităm comparativ la HG 45/2016 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) și HG 13/2017 (da, e voba de HG aici, nu OUG) privind organizarea și funcționarea Ministerului Cercetării și Inovării (MCI). Noul minister este aceeași Mărie, cu altă pălărie. A fost format pe baza structurii ANCSI, cu aceeași oameni, cu mențiunea că a mai „câștigat” unu, doi secretari de stat și a „ciupit” probabil câțiva oameni de la MEN, crescând de la 141 de angajați (ANCSI) la 157 (MCI).

Menționând faptul că, Sectorul de activitate Cercetare științifică și Dezvoltare tehnologică reprezintă un Sector distinct de activitate transversală, cu implicații la nivelul tuturor domeniilor economice și sociale, având corespondent direct în cadrul Comisariatelor Comisiei Europene,

Paralela făcută cu structura de funcționare a Comisiei Europene (CE) este irelevantă. CE funcționează cu 28 de comisari pentru ca fiecare stat membru să aibă un reprezentant. Vă invităm să analizați organizarea guvernelor din țări precum Marea Britanie (Minister of State for Universities and Science), Franța (Ministry of Higher Education and Research), Germania (Federal Ministry of Education and Research) etc. (o listă extinsă a țărilor Europene cu tradiție în educație și cercetare poate fi consultată aici), unde cercetarea și educația sunt sub aceeași umbrelă. Dar, desigur pe acești „patroni din cercetare” nu îi interesează acest aspect, ci la ei primează alte interese.

este evidentă importanța deosebită a rezultatelor acestei activități, pentru dezvoltarea și modernizarea întregii economii și societăți.

În aceste condiții, în perioada relativ redusă, scursă de la înființarea Ministerului Cercetării și Inovării și definirea Sectorului distinct de activitate, au fost întreprinse o serie de acțiuni,

Mai degrabă inacțiuni; detalii mai jos.

atât în ceea ce privește cadrul normativ specific, 

Da, au fost emise o serie de normative, precum prorogarea programului Nucleu, să mai poată toca banul public încă cel puțin un an, INCD-urile rămânând neevaluate și funcționând în inerția unor certificări emise pe baza unor rapoarte din 2011/2012. S-a mai modificat și plafonul salarial al cercetătorului, e drept, până și-a dat sema MCI că noile reglementări nu pot fi aplicate PNCDI 3 (Planul Național de Cercetare-Dezvoltare-Inocare 2014-2020) și a trebuit modificată modificarea. Oricum, cu noile plafoane se pot toca mai bine banii din Nucleu, putându-se umfla bine salariile celor din INCD-uri. Apropos, câți directori de INCD-uri sunt membri ai PRCP? Despre plafoane nu vorbim mai mult, pentru că am făcut deja analogia cu birjarul care primește o mârțoagă la căruță.

Au mai fost o serie de reorganizări ale INCD-urilor, modificarea SNCDI 3 (Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare) prin includerea în aceasta a unor proiecte de suflet precum cel al fostului ministru, Dr. Șerban Valeca (vezi reactorul de la Mioveni – acronim proiect: ALFRED), executarea unui șut în fund evaluatorilor internaționali pentru proiecte naționale (că deh, noi nu ne vindem țara), utilizarea creditelor de angajament, în condițiile în care nu s-au putut cheltui nici banii alocați de la bugetul pe 2017 (a.î. rectificările bugetare au lovit în plin MCI-ul, care a rămas cu 1,4 mld lei, comparativ cu 1,8 mld lei execuție bugetară pe 2016 a ANCSI) … să continuăm?

înființarea și operaționalizarea structurilor științifice și sociale consultative, cât și lansarea de competiții în cadrul Programelor de Cercetare, 

Serios acum, ne luați de proști?! Care înființare și operaționalizare domnilor și doamnelor patroni? Trei consilii consultative au fost rase la început de an, la doar câteva luni de la numirea membrilor pentru un mandat de 4 ani. Vezi comunicatul Ad Astra pe această temă. Mai mult, MCI s-a asociat cu „structuri sociale” obscure, precum Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei – vezi editorialul PressOne pe această temă – pentru definirea noilor legi ale cercetării și respectiv educației.

Câte competiții s-au lansat? Una? PCCDI (Proiecte complexe realizate în consorţii CDI) să fie? Cea contestată în instanță pentru nereguli în procesul de desfășurare? Dar vă întrebăm câte s-au finalizat de evaluat și contractat? Una? PCE (Proiecte de Cercetare Exploratorie)? Lansată în mai 2016 și terminată la un an după? Vă rugăm, nu ne vindeți gogoși cum că s-au lansat competiții pentru mobilități internaționale, premierea articolelor și brevetelor științifice etc. Chiar dacă acestea sunt binevenite ele reprezintă totuși „peanuts money” și praf în ochii cercetătorilor care, pentru a-și desfășura activitatea, au nevoie de competiții serioase, bugetate corespunzător (precum PCCDI, dacă s-ar fi organizat cum se cuvine, PCE, PCCF (Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră), PD (proiecte postdoctorale) și TE (proiecte pentru tinere echipe) –  dacă s-ar finaliza odată evaluarea pentru ultimele 3).

astfel încât să fie accentuată orientarea întregii activități de Cercetare științifică și Dezvoltare tehnologică, către obținerea și aplicarea de rezultate cu efecte directe în creșterea competitivității economice și dezvoltării sociale,

Sigur, să facem numai cercetare aplicativă! Să uităm de cercetarea fundamentală, cărămida de temelie a oricărui nou produs de pe piață și oricărei invenții/inovații pe care o vedem în jurul nostru în viața de zi cu zi.

în România, inclusiv prin promovarea Mărcii „Conceput în România” .

Întrebăm din nou: serios?! De asta are nevoie acută cercetarea din România, oaia neagră a țărilor din UE la procentul din PIB alocat cercetării? Da, probabil în acest punct veți face referire la premiiile românilor de la saloanele de la Geneva și mai nou Barcelona, unde, am mai spus-o, sunt 11 (unsprezece) pagini A4 de premianți (primul caz), iar din cei 80 de participanți, 40 sunt din România (cazul al doilea). Cu ei ne mândrim! Not!

Toate aceste acțiuni, au fost examinate, definite și aplicate, în urma unui proces intens de consultare cu Partenerii sociali, precum și cu Mediul de specialiști din Unitățile de Cercetare-Dezvoltare și cel Economic, astfel încât rezultatele să fie cele scontate și care, având în vedere caracterul specific activității de Cercetare științifică și Dezvoltare tehnologică, necesită o anumită perioadă de timp pentru a-și produce efectele.

Tot acest proces „intens de consultare” nu prea răzbate în spațiul public pentru că sunt cam trase obloanele (i.e., tranparența nu este nicidecum la ea acasă când vine vorba de gestionarea cercetării în România). Ne-am uitat recent la modul în care au fost definite cele 60 de infrastructuri de cercetare care urmează să absoarbă 400 milioane euro de la UE. Am regăsit acolo evaluatori care și-au autoevaluat propriile infrastructuri de cercetare și le-au inclus în roadmap-ul cerut de CE și nume care au făcut parte în trecut (în prezent nu știm, pentru că nu găsim nici o listă publică actuală cu membrii) din PRCP… Intuim doar că se reunesc sub aceeași umbrelă directorii INCD-urilor din România.

Sau poate vă referiți la consultări de genul celei pentru definitivarea Pachetului de informații în baza căruia urma să se desfășoare competiția PCCDI, care stat în dezbatere publică 3 (trei) zile.

Sau consultări cu Consiliul Național al Rectorilor, din care cele mai mari univeristăți din România au crezut de cuviință să se retragă.

Conform estimărilor și studiilor de impact făcute de domniile voastre cam cât timp ar fi necesar pentru ca „toate aceste acțiuni, examinate, definite și aplicate” să producă efecte? Cam atât cât să nu mai avem cercetători (de calitate) în țară, iar tinerii să fi plecat toți peste hotare?

Față numai de aceste câteva aspecte de fond ale evoluțiilor înregistrate în activitatea Sectorului de Cercetare științifică și Dezvoltare tehnologică, se poate constata în mod evident faptul că, o eventuală măsură de reunificare a acestui Sector cu Sectorul Educație, sau cu un alt Sector, nu poate avea decât consecințe negative profunde, anulând practic, toate eforturile depuse până în prezent, în mod concertat de către toți Partenerii sociali, pentru perfecționarea activității.

Cu riscul de a ne repeta, cităm din articolul menționat anterior, unde am făcut o declarație comună privind problema educației și cercetării:

“Ne îngrijorează viziunea ministrului actual care, într-un interviu recent, declara că tipul de cercetare pe care-l fac profesorii este diferit de cel pe care-l fac cercetătorii.

Legătura organică dintre cercetare și educație pare a fi tăiată din start. Din acest punct de vedere, este îngrijorător faptul că pare a se sugera revenirea la două sisteme separate, unul responsabil cu predarea – universitățile, și unul responsabil cu cercetarea – institutele de cercetare.

Statutul cercetătorului trebuie adus la zi, fiind o lege vetustă, bazată pe legea dinainte de 1989. Statutul personalul didactic din învăţământul superior este reglementat de Legea 1/2011 a Educaţiei Naţionale.

Statutul personalului de cercetare-dezvoltare din institute de cercetare este reglementat de Legea 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. O abordare unificatoare a celor două categorii ar fi binevenită.

Or, în momentul de față se discută despre o nouă Lege a Cercetării și o nouă Lege a Educației. Este greu de crezut că cele două legi vor fi ușor de menținut în paralel, având în vedere că ambele vor avea prevederi care reglementează activitatea și conduita aceluiași tip de personal (cercetători), dar din două ministere diferite”

Astfel, nutrim speranța că, atât Structurile de decizie cât și opinia publică, vor aprecia în mod constructiv acest demers al Patronatului nostru și vor acționa astfel încât, să nu creeze piedici nejustificate în desfășurarea activității Sectorului nostru de activitate, în loc de a încerca să stimuleze dezvoltarea acestui Sector, cu implicații majore în evoluția viitoare a economiei și societății din România.

BIROUL P.R.C.P.,
Președinte, Dr. ing. Ion Stănciulescu

Din contră, apreciem caracterul distructiv al comunicatului de mai sus și sperăm ca decidenții politici să înțeleagă o dată pentru totdeauna că locul cercetării este mână în mână cu educația și invers. Iar acțiuni pripite precum separarea celor două ministere la începutul anului 2017 să fie rapid corectate și să nu mai fie repetate.