De veghe în cercetarea românească în vremea CoViD-19 – partea II

Rectificarea bugetară bate la ușă, iar cum nouă ne place să vorbim cu cifre pe masă ne-am uitat la cele din dreptul cercetării. Știți voi, cele 0,xx% din PIB. Așa că vă prezentăm mai jos evoluția alocărilor bugetare (prin Legea bugetului de stat, în albastru) comparativ cu cât s-a executat efectiv la final de an (în roșu), ca procent din PIB. Comparația cu bugetul SRI puteți să o înlocuiți cu „pensii speciale”, „bani pentru biserici”, „buget PNDL”, și altele asemenea.

Iar dacă nu vă este clară evoluția finanțării cercetării în raport cu „altele asemenea” urmăriți cu noi linia întreruptă:

Art. 8 din Legea 1/2011: […] Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respective. Noi tot predicăm că cercetarea românească e sugrumată constant, graficul de mai sus fiind edificator în acest sens. Dar politicienii români nu sunt capabili să iasă din paradigma că cercetarea trebuie să fie aplicativă, iar dacă nu e, mai merită o lovitură de bici. Evident, sunt bine picurați în ureche de cercuri de interese obscure, PRCP, CNR, CNDGINCD venindu-ne rapid în minte în acest sens. Printre aceștia trebuie căutați adevărații influenceri din cercetarea românească, nu pe mic-mic-anc.ro, sau „ONG-uri Sorosiste”. 

Dacă în articolul de acum o lună (aici) v-am menajat cu cifrele, hai să le punem pe masă, pentru cele patru categorii menționate atunci. Suntem lanterna roșie a UE la: 

(i) alocări bugetare ca procent din PIB: 0,5% din PIB (public + privat), față de media UE de 2%; Malta și Bulgaria alocă mai mult decât România – detalii aici;

(ii) procent din populația activă implicată în activități de cercetare-dezvoltare: 0,5% față de media UE de 2%, următoarea țară UE din coada clasamentului (Cipru) având 0,79%, iar de Bulgaria (0,95%) și Ungaria (1,33%) ce să mai vorbim… – detalii aici;

(iii) indicele global de inovare: locul 50, următoarea țară UE din clasament fiind Croația, pe locul 44 – detalii aici

(iv) brevete internaționale la European Patent Office (raportat la populație, suntem surclasați doar de Croația, dintre statele UE) – detalii aici.

Tot acum o lună dna ministru, Monica Anisie le cerea cercetătorilor din domeniul biomedical să găsească soluții pentru diagnosticarea pacienţilor infectați cu COVID-19 (aici). Este salutară în acest sens deschiderea competiției de proiecte de cercetare cu tematica generală „COVID-19”, dar asta nu face decât să sublinieze o dată în plus neputința noastră, precum și neglijența cu care politicienii tratează acest domeniu. De ce zicem neputință? Deunăzi citeam că cercetătorii de la Rutgers University, SUA (universitatea unde unul din „Mici” are doctorat în biologie moleculară) a obținut aprobarea FDA (Food and Drug Administration) pentru primul test destinat depistării SARS-CoV-2 din salivă (aici). Ia ghiciți care e bugetul anual al Rutgers University? Peste 19 miliarde lei! (aici). Dacă vă uitați pe graficul de mai sus și convertiți procentele din PIB în lei, veți realiza că suma reprezintă de 13x bugetul alocat anul acesta MEC pentru cercetare. Vă spuneam și acum o lună, o repetăm și acum: „din nimic nu poți face bici și să și plesnească”. Așa e și cu cercetarea românească… chiar dacă nu negăm că avem un bici amărât, dar nici vorbă să fie împletit în trei sau cinci, iar să aibă pleasnă nici nu poate fi vorba. 

Cercetarea din România e ca și curba epidemiei de COVID19 din prezent, adică la un moment de cotitură. Mediocritatea din cercetare poate foarte ușor deturna orice umbră de posibilă reformă, la fel cum relaxarea măsurilor de izolare acum, poate duce la o explozie a cazurilor de îmbolnăviri. Un exemplu de luptă la baionetă a mediocrității din cercetare cu aripa reformatoare din sistem este cea pentru controlul CNATDCU, despre care au scris pe larg PressOne aici și EduPedu aici, iar în celălalt registru bătălia se dă între cercetători, care spun  că nu e momentul de ieșit din casă (o analiză aici), și cei pentru care evoluția numărului de cazuri de COVID19 este prezisă de Mama Omida sau horoscop.  

În contextul de mai sus, a se recurge la o rectificare negativă la cercetare echivalează cu a ne trage un glonț în piciorul șchiop și împărți ulterior banii pe baze contrare meritocrației. Nu zicem nicidecum că trebuie risipiți banii publici, prin creșteri substanțiale de buget fără o evaluarea prealabilă a „ciurului spart” cu care cernem în prezent performanța științifică în țară. Dar naibii să o ia de treaba! Nu mai tăiați măcar. Unde vreți să duceți linia roșie din graficul de mai sus?! Sub podea?

Când va înțelege oare România că doar Principiul Haldane (aici) poate scoate la liman cercetarea românească, cu toate implicațiile ei în societate? 

12 comentarii la „De veghe în cercetarea românească în vremea CoViD-19 – partea II”

  1. E buna idea competitiilor destinate combaterii COVID 19 dar: sumele sunt derizorii si, asa cum se aude, deja “alocate”.
    Dspre reforma sistemului as vrea sa readuc ami te sistemul nemtesc: cercetare fundamentala la Max Plank, aplicativa la Fraunhofer, fiecare cu linii de finantare separate dar consistente. Si totodata fara bariere de lucru in consortii.

  2. Ce sa intelegem dle.? Ca fam. Piticescu trece la o etapa calitativ noua, superioara, de la “nano” la … studii virusologice ?!?
    Ca fam. Piticescu s-a plictisit de … jucarioara “nano” ?
    Cu ce rezultate (nanomateriale, nanotehnologii, etc.) ? Rezultatele “nano” unde sint ?

    Stiam IMNR ca institut CDI in domeniul metalurgiei neferoase si, pe vremuri, chiar cu unele realizari in domeniu. Apropo, s-a mai dat, uneori, cite un acatist pentru prof. Segarceanu ?

    Acuma, punind la socoteala ce se vorbeste prin facultate despre situatia din IMNR, cum prin MEC circula vorbe despre desfiintarea unor INCDuri , despre calitatea conducerii actuale: director general = Piticescu (dna.!), somitate stiintifica recunoscuta international ; director stiintific, eminenta cenusie a unui INCD = Motoc , sfertodoct stiintific patentat, lacheu lamentabil al familiei si, last not least, mediocritatea stiintifica generalizata a “cercetatorilor” imnr-isti, nu trebuie sa ne miram ca IMNR se apuca de studii … covidice …
    Hartia inca suporta multe !

    1. Oare in sistemul nemtesc de cercetare :

      – s-or intilni situatii fotbalistice de genul: sotia (sotul) – centreaza ; sotul (sotia) … da cu capul ?
      – “cercetarea” s-o rezuma doar la rezultate pe hartie , fara vreo aplicabilitate practica si/sau vreun beneficiu concret pentru plebea platitoare de taxe ?
      – o fi posibil ca un sfertodoct sa ajunga director stiintific de institut national ?
      – o mai rezista in functie de conducere un manager asupra caruia planeaza suspiciuni de frauda cu fonduri UE si care face obiectul unei anchete OLAF ?
      Suntem siguri ca NU!

    2. Rectificarea actuala de 226 milioane de lei pentru cercetare, nu reprezinta mare lucru. La cate institute de cercetare dependente de MEC, plus centrele din universitati, foarte putine proiecte vor putea fii finantate. Cu situatia actuala, ministerul chiar doreste sa se desfiinteze unele, pentru ca nu vrea sa faca nici un fel de reforma. Premierul dupa nunire a spus ca va reforma numarul de bugetari si va evalua activitatea ministerelor. Nu s-a vazut nimic iar voturile tuturor bugetarilor sunt mai pretioase ca oricand, acum la aceasta situatie.

  3. Hi ! Reforma ?!?
    Atita timp cit grosul rezultatelor cercetarii se rezuma la … postere si articole cu diagrame si poze frumos colorate, cu care diversi “cersetori” se plimba cu amantele de brat pe la conferinte “de top”
    (apropo: cind s-o lansa competitiile de premiere articole – de care de multe ori cel de al “n” -lea autor
    habar nu are , sau brevete pe care se depune praful la OSIM ?)

    Singura si viabila reforma e urmatoarea : statul sa nu mai finanteze cercetarea (cu mici exceptii : identitatea nationala, istorie, etnografie si folclor, ceva fauna/flora, geografie si geologia pamintului rominesc, arta si literatura etc. asa ca mostenire pentru generatiile viitoare).
    INCDurile sa caute contracte in mediul privat: pe la Dacia, Ford, ALRO, SIDEX, Pireli, Michellin, OMV, etc. ca sa-si demonstreze adevarata valoare “stintifica”.

  4. Domnule Vlad, cercetarea are rolul ei in societate si economie. Doar ca in Ro nu are cautare, domeniul privat este sufocat de birocratie, taxe si impozite, si nu apeleaza la acest domeniu, pt. ca nu au bani. Pe de alta parte lipsesc la noi mecanismele de exigenta si meritocratie in cercetare. Marile firme de care amintiti au propriile lor centre de cercetare aplicata.

    1. In Romanica cercetarea a avut un rol “primordial” : a dus la aparitia/nasterea, marirea si impinzirea tentaculelor prin incd-uri si universitati a tot felul de “famiglii” ( despre care mass media a tot informat – ) – cu bunici, mama, tata, fii/fiice, nurori, gineri – toti cu “dragoste” (transmisa genetic se pare !) de cercetare si cu botice nesatule care sug – competitie de competitie – din biberonul buget cercetare – ca doar isi evalueaza intre ei sau amicii lor proiectele (mic-mic-and a mai scris in trecut despre asta)
      Rezultatele : plimbari pe la diverse conferinte din afara ( – nu se mai preteaza ei la alea … “nationale”) ; bani “moca” pentru firmele lor sau ale amicilor … beneficii pentru platitorul de taxe : zero barat !!!

      Am intrebat cu ceva timp in urma un astfel de specimen – ciurucul se recomanda “prof.dr.rer.nat.habil” … in facultate era ciuca batailor de joc a colegilor pe la examene/colocvii cind ii suflau tot felul de aberatii si idiotul le debita ca atare – ce hotote de risete se mai stirneau – da se pare ca cine ride la urma si e tare’n tata, mama = avanseaza in cariera didactica universitara .
      L-am intrebat pe ciuric – ce produce el ca cercetator? Dupa ca a adoptat o mimica de parca era un mare ginditor inaintea unei conferinte decisive , a debitat: – Noi , cercetatorii , producem … cunoastere !!! WOW !!! Sa cad pe spate nu alta !!!

      Dupa ceva timp, am aflat cum “producea” cunoasterea … era in preajma unei predari faza la un proiect – pe birou avea insirate ca un evantai citeva zeci de articole de pe internet, printate , intr-un birou alaturat niste fatuci studente PhD printau la greu altele , un alt PhD scotea date din articole si le trecea intr-un tabel … dupa un profund proces de gindire au decis ca da bine daca fac media aritmetia + 10% a valorii parametrului care ii interesau si aia a fost valoarea trecuta in raport.
      L-am intrebat – e corect ce face ? Asta nu aduce a falsificare de date, poate fi caz de “mititica” ? Ei as ! – mi-a raspuns zefemitor – oricum nu le citeste nimeni din minister, se verifica doar sa dai documentele cerute – raport, devize , facturi, etc.
      IMMul care cica trebuia sa aplice rezultatele cercetarii , era firma de casa a unui alt “prof.dr.ing” din facultate.
      Asta da … cunoastere !!!

      Nu e facultate prin univ politehnica Bucuresti care sa nu aibe 2-3 astfel de famiglii – baroni peste o feuda stiintifica – marea lor majoritate – sfertodocti stiintifici – pot fi material didactic pentru studiu de caz al … “formelor fara fond”

      Idem prin incd-uri – unele conduse 10-15-chiar 20 de ani de aceiasi indivizi – duci, conti, baroni – care fac ce vor pe plantatie cu fondurile generatoare de topuri de maculatura = program nucleu + sectoriale.

  5. In Romanica cercetarea a avut un rol “primordial” : a dus la aparitia/nasterea, marirea si impinzirea tentaculelor prin incd-uri si universitati a tot felul de ( despre care mass media a tot informat – ) – cu bunici, mama, tata, fii/fiice, nurori, gineri – toti cu “dragoste” (transmisa genetic se pare !) de cercetare si cu botice nesatule care sug – competitie de competitie – din biberonul buget cercetare – ca doar isi evalueaza intre ei sau amicii lor proiectele (mic-mic-and a mai scris in trecut despre asta)
    Rezultatele : plimbari pe la diverse conferinte din afara ( – nu se mai preteaza ei la alea … “nationale”) ; bani “moca” pentru firmele lor sau ale amicilor … beneficii pentru platitorul de taxe : zero barat !!!

    Am intrebat cu ceva timp in urma un astfel de specimen – ciurucul se recomanda “prof.dr.rer.nat.habil” … in facultate era ciuca batailor de joc a colegilor pe la examene/colocvii cind ii suflau tot felul de aberatii si idiotul le debita ca atare – ce hotote de risete se mai stirneau – da se pare ca cine ride la urma si e tare’n tata, mama = avanseaza in cariera didactica universitara .
    L-am intrebat pe ciuric – ce produce el ca cercetator? Dupa ca a adoptat o mimica de parca era un mare ginditor inaintea unei conferinte decisive , a debitat: – Noi , cercetatorii , producem … cunoastere !!! WOW !!! Sa cad pe spate nu alta !!!

    Dupa ceva timp, am aflat cum “producea” cunoasterea … era in preajma unei predari faza la un proiect – pe birou avea insirate ca un evantai citeva zeci de articole de pe internet, printate , intr-un birou alaturat niste fatuci studente PhD printau la greu altele , un alt PhD scotea date din articole si le trecea intr-un tabel … dupa un profund proces de gindire au decis ca da bine daca fac media aritmetia + 10% a valorii parametrului care ii interesau si aia a fost valoarea trecuta in raport.
    L-am intrebat – e corect ce face ? Asta nu aduce a falsificare de date, poate fi caz de “mititica” ? Ei as ! – mi-a raspuns zefemitor – oricum nu le citeste nimeni din minister, se verifica doar sa dai documentele cerute – raport, devize , facturi, etc.
    IMMul care cica trebuia sa aplice rezultatele cercetarii , era firma de casa a unui alt “prof.dr.ing” din facultate.
    Asta da … cunoastere !!!

    Nu e facultate prin univ politehnica Bucuresti care sa nu aibe 2-3 astfel de famiglii – baroni peste o feuda stiintifica – marea lor majoritate – sfertodocti stiintifici – pot fi material didactic pentru studiu de caz al “formelor fara fond”

    Idem prin incd-uri – unele conduse 10-15-chiar 20 de ani de aceiasi indivizi – duci, conti, baroni – care fac ce vor pe plantatie cu fondurile generatoare de topuri de maculatura = program nucleu + sectoriale.

  6. – Alte tari s-au miscat muuuult mai repede cand vine vorba de masuri in pragul pandemiei, si cercetarea nu face exceptie. Luam doar EU si constatam ca toate tarile au dezvoltat tehnologie de urmarire a contactelor unor pacienti infectati deja de ceva vreme. La fel, tehnologii de analiza a datelor exista si toate universitatile mari din Vest lucreaza deja pe date reale. Cercetari in zona de analiza medicala? E deja cercetare on-going… La noi? Cu chiu cu vai lansam competitii de Solutii, si pana se anunta rezultatul uite ca trecem si de 15 Mai (cand se presupune ca deja cam revenim undeva spre normalitate). Ma intreb daca va mai prezenta interes cercetarea respectiva sau e iar risipa de fonduri? Sau vor fi directionate unde trebuie…
    – S-au anuntat rezultatele la competitia PTE (transfer la operatorul economic). Daca ne uitam cu atentie, constatam ca sunt comisii vaduvite de proiecte (de ce mai evaluezi pe “paneluri”, daca unele oricum se inteleg asupra unor punctaje mai mari, in detrimentul altor paneluri?). Dar ce e interesant e ca sunt multe proiecte (dupa titlu e suficient sa ne dam seama) din zona de securitate si aparare… Adica dupa ce ca bugetul CDI in Romania e vaduvit de ani buni, acum mai sustine si zona de aparare a Romaniei? Parca armata si apararea aveau fonduri separate in bugetul de stat… Sa fie coincidenta ca ROSA a preluat un rol important in zona decizionala a comisiilor de evaluare?

Dă-i un răspuns lui Piticescu Radu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enter Captcha Here : *

Reload Image