România e virusată nu doar cu SARS-CoV-2 ci și cu SCRS-CiR-2020 (Severe Chronic Research Subsistence – Cercetare-ioc-România – 2020). Nu vă plictisim cu cifre, dar suntem lanterna roșie a UE de ani de zile la (i) alocări bugetare ca procent din PIB; (ii) număr de cercetători la mia de locuitori; (iii) indicele global de inovare; (iv) brevete internaționale și tot așa.
Virusul SCRS-CiR-2020 afectează întreaga populație, dar cercetătorii sunt categoria cea mai vulnerabilă. Iar politicienii sunt principalii vectori de răspândire ai acestui virus, subfinanțând sistemul de cercetare și încurajând mediocrația în detrimentul meritocrației și performanței. Acum, România trebuie să scoată din pălărie virusologi, epidemiologi, imunologi etc. pentru a face față CoViD-19. Dar … ia-i de unde nu-s! România se uită cu jind spre Vest pentru (i) vaccinuri; (ii) kituri de diagnosticare; (iii) aparatură de laborator și, poate cel mai dureros, pentru (iv) resursă umană înalt calificată în acest domeniu etc. Este definitoriu, pentru noi, exemplul unui producător de emisiuni la un post de radio național care ne întreba mai deunăzi dacă nu știm un „epidemiolog, un specialist in statistică medicală, un virusolog” cu care ar putea vorbi. Am întrebat și colegii din Asociația Ad Astra. Nimic. Doar diasporeni… Ne-a mai spus producătorul radio: „E incredibil ce se întâmplă la noi! Am scris la Institutul de Virusologie (n.r., al Academiei Române), la oameni care cu asta se ocupa – “E o perioada aglomerata acum, reveniți la sfârșitul lunii”.”
Sistemul de cercetare românesc e pe butuci, iar procentul din PIB alocat cercetării în 2020 este mai mic decât cel alocat anul trecut (adică cel mai mic din istoria recentă, mai mic decât în plină criză economică, în 2009), cu promisiuni nescrise de rectificare pozitivă, dar să nu fim naivi, având în vedere contextul actual. Deci, dragi guvernanți (actuali și viitori), ce vreți de la „cerșetătorii” patriei? Citind titluri de genul „Monica Anisie le cere cercetătorilor din domeniul biomedical să găsească soluții pentru diagnosticarea pacienţilor infectați cu COVID-19” (aici) ne întrebăm oare în al câtelea ceas își vor da seama guvernanții că România are nevoie de cercetare?! Azi avem nevoie de cercetători pentru provocarea momentului, SARS-CoV-2, dar cât de pregătiți suntem pentru mâine, cu noile provocări pe care le va aduce?
Când va fi România în măsură să facă ce au făcut cercetătorii chinezi, care la sfârșitul lui ianuarie, a.c., au publicat secvența completă a genomului SARS-CoV-2? (aici) Când va fi România în măsură să producă un vaccin de la 0 și nu vor mai apărea în spațiul public știri de genul „Cercetători români, aproape de un vaccin pentru coronavirus. Legătura cu noile terapii împotriva cancerului”? (aici) Când vom înțelege că cercetarea fundamentală este cea care stă la baza cercetării aplicative și o vom bugeta cum se cuvine? Când vom investi masiv în resursa umană înalt calificată, care să poată opera aparatele qRT-PCR ce se folosesc acum în detectarea SARS-CoV-2? Când vom lua goblenurile de pe aparate de sute de mii de euro care stau nefolosite în diverse laboratoare ale țării pentru că nu are cine să le opereze? Când nu vom mai avea anti-vacciniști în prime-time la TV (apropo, mai știe cineva de ei?)? Când? Când? Când?
Întorcându-ne la studiul cercetătorilor chinezi care au pus la dispoziția comunității științifice internaționale rezultatele lor: el reprezintă o colaborare între 35 de cercetători, a căror muncă este finanțată generos de guvernul chinez prin nu mai puțin de 12 granturi de cercetare. Pentru a avea această capacitate de reacție și analiză științifică riguroasă o țară are nevoie de grupuri de cercetare robuste, finanțate corespunzător și sustenabil.
Dacă verificați rubrica „Contorul de timp” de pe pagina principală a blogului nostru (aici) veți observa că ultima competiție de proiecte destinate cercetătorilor seniori din România (Proiecte de Cercetare Exploratorie) a avut loc acum aproape 4 (patru) ani.
Știți cât alocă China cercetării și dezvoltării, ca procent din PIB? Peste 2%! Adică cam cât media UE, și de cinci ori mai mult decât România. Știți cât scrie în Strategia Națională de Cercetare-Dezoltare-Inovare 2014-2020 a României (HG 924/2014) că ar trebui să avem pentru anul în curs? Aproape 2% din PIB, din care 1% fonduri publice (detalii aici). Știți cât sunt fondurile publice alocate prin Legea bugetului de stat? Optimist vorbind (adică incluzând nu doar fondurile alocate MEC pentru cercetare, ci și cele destinate Academiei Române și altor ministere), undeva pe la 0,2%; adică de cinci ori mai puțin decât scrie în HG 924/2014.
Să vă punem în perspectivă banii alocați cercetării de România: un ONG – Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (CEPI) – are deja asigurată finanțare pentru dezvoltarea unui vaccin anti SARS-CoV-2 mai mare decât bugetul MEC destinat cercetării pentru 2020. Ținta CEPI pentru a-și atinge obiectivul, spre final de 2021, este de 2 miliarde de dolari, adică bugetul MEC pentru cercetare pe 6 (șase) ani!
Parafrazăm o vorbă din popor: „din nimic nu poți face bici și să și plesnească”. Așa e și cu cercetarea românească… chiar dacă nu negăm că avem un bici amărât, dar nici vorbă să fie împletit în trei sau cinci, iar să aibă pleasnă nici nu poate fi vorba.
Așa că, dragi guvernanți, puneți mână și îmbrăcați și încălțați Cenușăreasa bugetului național de stat – Cercetarea. Faceți o dată evaluarea sistemului național de cercetare (da, inclusiv Institutele Academiei Române) să știm ce avem și cum să cheltuim cu randament maxim banul contribuabilului român.
Chiar si-asa, Romania arunca prea multi bani pe cercetari practic inutile, pentru ca asa sunt dirijate fondurile publice destinate cercetarii in RO. Credeti ca in “numarul de cercetatori la mia de locuitori” sta garantia succesului romanesc si a progresului economic si social ? Va inselati amarnic. Nici macar succesul in cercetari “de fitze” nu sta in numarul amintit aici. Asa cum “atacul” la banii publici are loc in alte domenii de activitate, tot asa are loc si in domeniul cercetarii romanesti. “Vizibilitatea” ceruta de minister ca dovada de succes in cercetare este apa de ploaie pentru cei care furnizeaza banii publici – adica pentru platitorii de taxe si impozite. Banii publici trebuie dirijati cu totul altfel, fara a neglija, desigur, cercetarea fundamentala, dar altfel, oricum. Imediat la rand urmeaza selectia profesionala a cercetatorilor, pe baza de succese reale, nu doar pe baza de “vizibilitate”… personala care, oricum, le foloseste, eventual, numai lor insile, la fel de personal.Nu va mai plangeti ! Exista destule cazuri de exemple concrete care arata existenta aparaturii de varf (foarte scumpa, chiar daca fraierii din UE au dat majoritatea banilor) si inexistenta unor persoane capabile sa “stoarca” din aceasta aparatura rezultate cu adevarat valororase si aducatoare de profit pentru publicul romanesc. Credeti ca pe alte meridiane lucrurile functioneaza altfel decat cer eu, aici ? Faceti, va rog, un exercitiu de imaginatie: banii din bugetul public al cercetarii ar fi ai dvs. personal. Cum si pe ce i-ati cheltui ? Asta inseamna competitivitate !
@Fratzii Gracchi Am prins, imediat ce m-am intors in tara, in 2005, o perioada de crestere relativa a fondurilor alocate cercetarii. Am infiintat o firma de cercetare si R&D si am derulat cateva proiecte (eram asociati cu totul 4 profesori si doctori, toti cu experienta in cercetarea si industria japoneza, de la cateva luni la 10 ani si am mai angajat cativa ingineri). Pot povesti din experienta proprie: intr-adevar, erau multi impostori si atunci, de la firmele de constructii care obtineau inaintea noastra atestare/acreditare, trecand la mijloace de cercetare basculante si buldozere, la profesori de pe la medicina sau calculatoare care aveau mici industrii de sifonat banii de cercetare.
Dar, si aici ajung la punctul pe care vreau sa il subliniez, cand sunt multi bani, astfel incat toti rechinii sa se indestuleze, mai pica si pentru cei care vor sa faca treaba, in acest caz cercetare.
Opinia mea e ca trebuie sa creasca fondurile pentru ca si cei mici sa poata prospera, sa prinda puteri, sa arate rezultate. Dupa asta, se vor cerne mai usor ticalosii.
Cand sunt fonduri putine, se hranesc doar rechinii. Ei sunt primii care prefera, si influenteaza politica pentru a-si mentine mediul prielnic, un sistem subfinantat, in care competitia lor (competenta) nu are sanse.
Categoric analiza dvs este buna. Nu se incurajeaza decat mediocritatea, de pilda eu am doua doctorate si am lucrat in mai multe directii si domenii de cercetare, si mi se reproseaza ca pentru institutul meu nu conteaza decat cele din domeniul nostru de activitate pentru ca sa fiu CPI, si se ignora complet celelalte realizari ale mele dinalte domenii, si oamenii astia limitati nu isi dau seama ca sunt un om de stiinta complex si cu experienta dincolo de obisnuit, si nu pot fi tratat in acest mod, in fond se probeaza capacitatea stiintifica generala. oricum tot sstemul este limitativ, si daca nu esti un simplu muncitor in stiinta nu ai sanse.oricum eu ies la pensie, sunt recunoscut ca savant in tara si strainatate, si ceilalti nu au decat sa se creada nemaipomeniti. Ca orice domeniu , si acesta a intrat in criza datorita dezinteresului sistemului capitalist fata de cercetarea din Romania. Mai mult, lipsa de fonduri se adanceste prin participarea la competitii a unor firme private ce mananca din fodurile putine ca sa faca… cercetare in loc sa si vada de operatiunile comerciale cu gogosi si blugi!!!
Multe din firmele private participante la competitiile de proiecte sunt ale unor “prof.univ.” (ce pompos suna! – multi adevarate ciuricuri stiintifice, dar eminenti la sifonarea banului public) sau ale unora de prin INCDuri care joaca la doua capete. A se vedea cazul firmei “R & D Consultanta si Servicii” , multi spun ca in spate s-ar afla chiar … Androneasca.
O alta mare problema a sistemului o reprezinta asa numitul program nucleu! Stiti cum se fac predarile? Hartia inca suporta multe … aberatii si ineptii stiintifice pe PN. Te duci la minister cu teancul de hirtii si o functionara bifeaza daca ai adus documentele cerute , din care partea stiintifico-tehnica 5-15 pag. Nu cunosc ca cineva – vreun evaluator / monitor stiintific – sa fi citit cu atentie vreun astfel de raport, ca sigur s-ar apuca cu miinile de cap! Sau sa puna intrebari legate de rezultate …
Referitor la evaluarea INCDurilor din toamna 2019: Ne-am evaluat noi intre noi! La un INCD a in echipa a fost un evaluator ai carui colegi de birou sunt implicati in proiecte cu acel INCD. Oare cum credeti ca a actionat ? Au numarat articolele mai ceva ca Pristanda ca sa iasa la numar si sa scoata un A minus. Halal sa ne fie … halal cercetare …
Alexandru, din felul în care te-ai exprimat (“Ne-am evaluat între noi!”) înțeleg că lucrezi într-un INCD … așa că … spor la tăiat craca în continuare … if you know what I mean.
Acuma să desenez evidența (pentru cine nu știe): existența PN nu e vina cercetătorilor din INCD-uri, este o consecință a neputinței celor care administrează cercetarea din sistemul INCD-urilor de a implementa finanțarea instituțională, despre care se vorbește de 10 ani, cred … Practic, cercetătorii de la AR au leafă (sunt bugetari), la fel cei din universități (cadrele universitare și cercetătorii de acolo). PN e un surogat de finanțare de bază pentru INCD-uri. Acuma se vede foarte clar: fără PN nu există leafă în INCD-uri. Nu amestecăm aici Planul Național pentru că, la momentul actual, este ca și inexistent. Întreabă prin INCD-uri câți au luat bani anul ăsta (orice fel de bani). Întreabă apoi pe la institutele Academiei Române și prin Universități. Altă treabă, acolo nu e cazul! Ei, aici e diferența!
Intrebare: Care este ratiunea de existenta a 47-50 INCDuri , care acopara practic toate domeniile tehnico-stiintifice? Au toate aceste INCDuri corespondent in economia reala? sau doar asa sa ne laudam pe la … “inalta poarta” cu nr. de “cercetatori” la hectar ? Ce produc aceste INCDuri. Ca data te uiti numai pe lista de proiecte PN 2019-2022 mai mai ca zici ca e vreun document scapat pe WikiLeaks de la NASA sau de la NREL sau cine mai stie ce laborator de top.
Cei de pe la AR cu ce “rezultate” se mai lauda? Da cei de prin Universitati ? Ca nu prea mai pierd timpul cu educatia studentilor ! (am avut de curind ocazia sa ma conving de calitatea loazelor iesite de pe bancile UnivPoliBuc – si mi-au fost recomandati ca fiiind cei mai buni studenti! LOAZE!)
In opinia mea, programul nucleu e ceva similar banilor dati la tot felul de asistati social (si masa de votanti cu cine trebuie!) (Posturile TV au prezentat de curind reportaje cu astfel de indivizi pusi in fata dilemei taierea ajutor contra loc de munca – cei mai multi au renuntat la ajutor numai sa nu munceaca …)
Ca daca prin INCDuri ar fi somitati de cercetatori asa cum se lauda unii, sa se duca sa aduca finantare din mediul privat: sa se duca la privat sa-i spuna: uite daca investesti 1 mil E in aceasta tema R&D , pe baza rezultatelor vei avea beneficii de 5 mil E (cota de piata crescuta, reducere costuri, etc. etc. ) Dar NU! E mai bine sa stai pe salariu PN , sa predai 5-10 foi cu asa zise rezultate (chiar circula prin INCDuri vorba cind se apropie vreun termen de predare “… eh! pierzi timpul cu predarea PN… da si tu acolo niste foi si gata predarea!”
Bani care ar putea fi folositi mai cu folos de aceasta tara ca de exemplu un program national : fiecare cetatean roman : 3 vizite gratuite / an la stomatolog … apropo : cite proiecte de biomateriale stoma au fost propuse/finantate in ultimii ani ? Zeci ! Cu ce rezultate ? Hai ca va spun eu un rezultat: o catastrofa stiintifica, ghidon didactic la SIM UPB cind a avut nevoie de un implant a cumaparat din afara. Ei si cei cu asta? Nu-i nimic. Interesant e ca a condus ca director si/sau partener nenumarate proiecte pe …. biomateriale/biocompatibilitati in diverse competitii Prog National. Asta asa ca o paranteza sa va dati seama de calitatea lucrarilor de cercetare “made in romanica” 😉 in care nici cei care le-au derulat nu au incredere …
Mic_Mic_Anc: Stima!!!
OK, Dinu! Point taken! Acuma rogu-te, spune-ne și nouă, cetățenilor din țara asta, tu personal cu ce contribui la bunăstarea societății românești, așa in general? Ce afaceri grozave derulezi? Unde investești 1 euro și scoți 5, cam ca la Caritas … faci ceva business-uri hi-tech? Sau dacă nu ești in țară, cu ce contribui la progresul general al țării în care te afli?
Problema se afla mai adanc si in calitatea invatamantului superior de la stat si privat, ce a scazut dramatic in ultimii 25 de ani. Exista azi profesori, conferentiari, pentru care altii le au scris tezele de doctorat si cursurile, articolele, proiectele. Unii au si ceva condamnari cu suspendare dar sunt cei mai morali! O devirusare are nevoie si inv.superior si cercetarea fund. sau aplicata.
Impostura in cercetare si invatamintul universitar are radacini atit de adinci si de ramificate incit trebuie sa vina un presedinte/ministru/parlamentar etc. cu mult sange in instalatie si sa aplice singura solutie posibila (ordonanta militara ;-)) :
De miine statul romanesc, nu va mai finanta de la buget INCDurile, Institutele AR, puzderia de universitati de pe tot cuprinsul patriei…
Incepind cu ziua urmatoare sa se autofinanteze , sa-si caute contracte, sa faca proiecte, studii, prospectiuni, etc. firmelor nationale, multinationale si institutiilor interesate …
Sa vedeti atuncea cum se va separa graul de neghina … 😉
Universitatile sa se ocupe de scopul pentru care au fost create : educarea superioara a tineretului studios , dornic de carte …
Apropo: de curind un absolvent de facultate din U Politehnica Bucuresti , mi-a spus ca din seria lui de cca 30 de absolventi – invatamint chimic – doar 2 lucreaza in domeniu , rest – comert, internet, stwardeze, telefoane.
Un alt lucru ciudat, mi-a prezentat structura cadrelor didactice a facultatii: 4 prof emeriti, 11 profesori, 8 conferentiari (a caror principala preocupare e sa dea coltzul un prof univ , ca sa poata avansa in “cariera”), 5 sefi de lucrari si 1 (unu) asistent universitar .
Poate cu criza asta , efectiv statul sa nu mai aibe bani si guvernantii fortati de imprejurari sa incerce sa “taie” pisicile: pensii speciale, salarii babane prin unele institutii, aruncatul de bani pe diverse proiecte de “cercetare” , etc…..
Ce ne auzi urechile la Realitatea TV : “Un nou dezinfectant românesc pentru Covid-19”
IMPOSTORUL costoiu – “rector” UPB – caz unic in lume ! – a ajuns in aceasta functie fara a avea titlul de PhD ! , lacheu lamentabil al muierii de “stiinta” antroneasca – timpita femeie !- isi merita cu prisosinta titulatura de abramburica !!!
IMPOSTORUL costoiu – caricatura de “om de stiinta” – numit intre prieteni SIFONARUL (un astfel de amic in sifoane e ciurucul “prof.dr.ing.ec.matemat.” semenescu de la Fac SIM – UPB (fosta Metalurgie – ciuruc prin vocatie) , ca e specialist in sifonarea banilor publici alocati cercetarii pe tot felul de proiecte care mai de care abracadrabante … auzi mono/nano?particule de Au, Cu, Ag …
De ce “rectorul” nu a mentionat ca firma privata e a unui amic , si ca asa zisa capacitate de “productie” se reduce la vreo … 5 pahare Berzelius de 1 l capacitate …. Auzi “productie” de dezinfectanti …
Realitatea TV, daca ar avea timp si jurnalisti de investigatie buni , ar trebui sa ia la puricat toate proiectele de cercetare din ultimii 10-15 ani pe domeniul bio/medical/sanitar – si au fost zeci de proiecte pe biodezinfectanti, biomateriale, biomembrane, bioprotectii …. si cind vine criza pandemica, ce sa vezi … nu suntem in stare sa fabricam banalele masti pentru muie !
Halal sa ne fie ! Ne meritam soarta ca popor , cu astfel de ciurucuri de “rectori” in fruntea – celei mai mari institutii de invatamint superior dn tara.
De calitatea absolventilor ce sa mai vorbim… de curind am avut de-a face – profesional – cu o absolventa – recomandata cea mai buna din seria/sectia ei : LOAZA ! Nici regula de 3 simpla nu o stia ! Acum e studenta la UPB la …. “doctorat” …
AFARA cu IMPOSTORII din cercetare/invatamint !!!
Cu noua conducere in cercetare, Covid 19 a redus la tacere orice formula de comunicare si transparenta.