După ce Ministerul Cercetării ne-a obișnuit cu „balcanismele” sale când vine vorba de organizarea unei competiții naționale de proiecte, EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare, organizate de Norvegia, Islanda și Liechtenstein în România, pe banii lor, contrastează puternic, aducând un aer vestic la toate capitolele.
EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare fac parte din contribuția celor 3 state membre ale Spațiului Economic European (EEA) pentru statele mai puțin dezvoltate ale UE. Deci sunt banii contribuabililor din statele respective, investiți în România, ca parte a acordurilor de aderare la spațiul EEA.
Modul în care a fost organizată ultima competiție EEA Grants este ca o palmă dată pe obrazul (gros) al Ministerului Cercetării. De la folosirea evaluatorilor străini (inclusiv folosirea limbii engleze pentru depunerea proiectelor), la existența unui Comitet de Program cu atribuții clare, respectarea și chiar devansarea termenelor privind desfășurarea competiției, transparență maximă și la alegerea unui operator de program detestat de meciști, totul respiră un aer vestic în această competiție. Ne arată că se poate și în România organiza o competiție cinstită de proiecte de cercetare și cu buget consistent (fiecare din proiectele câștigătoare primesc aprox. 1,5 milioane EUR).
Punem mai jos în oglindă principiile și practicile care stau la baza organizării competițiilor naționale de proiecte de cercetare în Minister și respectiv cele 3 state EEA, în speranța că meciștii vor înțelege câte ceva chiar și în ultimul ceas:
Operatorul de program ales
MCI: are 3 operatori de program, dar prin modificările de anul trecut la legea cercetării a scos pe linie moartă UEFISCDI– probabil că aceasta nu direcționa cum trebuie și mai ales, cui trebuie, banii primiți de la Minister. Între timp, Institutul de Fizică Atomică a fost desemnat operator de program pentru proiecte în colaborare cu Agenția Universitară a Francofoniei. Înainte de asta, Agenția Spațială Română a coordonat o competiție în cadrul proiectului DANUBIUS-RI.
EEA: a ales ca operator de program tocmai UEFISCDI. Măi să fie! Ce ți-e și cu soroșiștii ăștia …
Formarea echipelor de cercetare
MCI: Ultima competiție majoră de proiecte din cadrul Programului Național de Cercetare 2014-2020, ce implică echipe de cercetători din mai multe instituții (și anume Proiecte de finanţare a excelenței în CDI), a fost lansată anul trecut, având termen de depunere două săptămâni. În acest interval cercetătorilor li s-a cerut să scrie proiecte de câte 8 milioane de lei.
EEA: competiția EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare (unde bugetul maxim al unui proiect a fost de 1,5 milioane EUR, deci similar cu cel acordat de MCI) a fost lansată concomitent cu cea de Mobility Grants, în luna aprilie 2018 – adică mai mult de 5 lunipână la termenul de depunere al proiectelor. Așadar, în vederea stimulării formării de echipe solide și competitive, au fost alocate fonduri prin care echipele din cele 4 state s-au vizitat reciproc, au stat la masă și au pus lumea la cale înainte de a intra în competiție.
Cine girează și coordonează științific programul?
MCI: se bazează pe niște consilii consultative din subordine, pe care ministrul le rade rapid printr-o țidulădacă nu-i mănâncă din palmă, sau, fiind consultative, nici măcar nu le bagă în seamă. A se vedea activitatea (inexistentă) a CNCS (Consiliul Național al Cercetării Științifice) și CCCDI (Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare), rase și repopulate în 2017 de ministrul Valeca, la 4 luni după ce fuseseră numiți membrii pentru un mandat de 4 ani. Atât de bine funcționează mecanismul încât, spre exemplu, CNCS a livrat MCI o listă de potențiali evaluatori de proiecte, iar acesta din urmă i-a avizat, fără ca cei nominalizați să fi îndeplinit măcar criteriile minime de eligibilitate prevăzute în pachetul de informații aferent competiției Tinere Echipe 2016.
EEA: folosește un Comitet de program compus din 5 personalități științifice+ 2 membri supleanți. Realizările științifice ale acestora sunt enumerate în dreptul numelui (cu poză, dacă mai contează și asta). Cei 5+2 garantează cu numele și reputația lor că programul este implementat și dus la bun sfârșit în conformitate cu bunele practic internaționale. Cei 5+2 nu-și pot delega atribuțiile și sunt înlocuiți doar în urma unei demisii sau decesului. Ei supervizează întreg procesul de evaluare inițială, intermediară și finală.
Evaluatorii
MCI: ține morțiș să ne facă unici în rândul statelor vestice prin încăpățânarea de a utiliza evaluatori naționali, ajungând la situații ridicole, mustind a conflicte de interese, ca în cazul competiției PCCDI 2017 (Proiecte în Consorții CDI), când celor care au aplicat li s-a permis să și evalueze, ba mai mult, au fost cazuri de soț aplicant și soție evaluatoare. Evident, limba în care cercetătorii români sunt nevoiți să se exprime este româna, pentru ca experții evaluatori să înțeleagă ce și cum, și să nu uităm … pentru ca agenturili străine să nu aibă acces la ideile minților luminate din România.
EEA: evaluatorii internaționaliau fost aleși exclusiv din afara celor 4 state implicate (România, Norvegia, Islanda șiLiechtenstein), fiind obligatoriu localizați în instituții gazdă din afara acestora. Limba de depunere a proiectelor a fost engleza.
Calendarul competiției
MCI: v-am provocat în urmă cu ceva timp să numiți o singură competiție de proiecte pentru care calendarul a fost respectat. Reînnoim această provocare! Și până vă gândiți, vă reamintim că MCI a reușit performanța de a finaliza competiții de proiecte lansate în vara-toamna lui 2016, abia în toamna lui 2018, timp în care s-au perindat pe la cârma Cercetării nu mai puțin de 5 miniștri + secretarul de stat tehnocrat care a lansat competițiile.
EEA: calendarul competiției a fost respectat. Proiectele ajung în faza de contractare în interval de 6 luni de la lansarea competiției. Simplu.
Concluzia este simplă, pentru cine are ochi să vadă și urechi să audă: în România se poate organiza o competiție națională de proiecte în conformitate cu bunele practici internaționale, acestea incluzând, la modul minimal:
- Evaluatori internaționali.
- Transparență în evaluare.
- Respectarea ghidului aplicantului/pachetului de informații.
- Alegerea adecvată a unui operator de program, acesta având sarcina de a implementa un set de reguli stabilit de un grup de experți, care girează cu numele și reputația lor buna desfășurare a întregului proces, de la evaluare până la finalizarea programului.
Lucrurile nu sunt chiar atat de roz cum le prezentati voi. M-am uitat sa vad care este componenta Comitetului de Program. Ma asteptam sa vad numai personalitati din strainatate, oamenii cu renume in domeniile pentru care a fost organizata competitia. Cand colo, ce sa vezi: din 5 membri, 3 sunt romani. La supleanti, inca un roman. Ma intreb, oare este normal? Cum au decis ei care proiecte se finanteaza si care nu? Oare este normal sa finantezi proiecte cu punctaj mai mic decat cele din lista de rezerva? Pe ce baze s-a luat decizia de a finanta mai multe proiecte la unele domenii, cu punctaje mai mici decat cele de pe lista de rezerva, si la altele doar unul? Iata mai jos observatii care arata ca si competitia EEA a fost viciata in bunul stil romanesc:
1. In documentul de lansare a competitiei se specifica „The distribution of grants will be based on scientific and technical quality of the research projects.” (pagina 2). Acest lucru nu este respectat, intrucat se finanteaza proiecte cu punctaj mai mic decat cele de pe lista de rezerva.
2. Nici in pachetul de informatii, nici in documentul de lansare a competitiei, nu se specifica favorizarea unui domeniu in detrimentul altora, introducand la finantare proiecte cu note mai mici decat cele de pe lista de rezerva. Tot ce se specifica este ca “Based on the evaluation results, the PO draws up the 7 preliminary ranking lists (one for each thematic area of the Programme (6) and one for the projects primarily falling under key topic “Roma inclusion and empowerment”).” (pagina 10 din ghid). Deci ar fi trebuit finantate 7 proiecte si, daca bugetul permite, alte proiecte in ordinea punctajului obtinut la evaluare. Acest lucru nu a fost respectat.
3. Mai mult, la pagina 10 din ghid se specifica criteriile de departajare la punctaje egale. Primul criteriu de departajare este referitor la cooperarea bilaterala, intelegand prin asta colaborarea dintre entitati de cercetare din Romania si entitati de cercetare din tarile donoare Norvegia, Islanda si Lichtenstein. Ori in lista proiectelor propuse la finantare nu apare nici un proiect cu colaborator(i) din Islanda, singurele doua proiecte care au si colaborator din aceasta tara fiind pe lista de rezerva, nota bene, cu punctaje mai mari sau egale comparativ cu proiectele incluse la finantare. Consider deci ca nu au fost respectat criteriile de selectie la punctaje egale.
Deci, mai usor cu ridicatul in slavi al unora si cu acuzatiile la adresa altora.
Cred că ar fi trebuit de la început să văd declarați conflictul de interes în comentariul de mai sus, soția dvs. fiind pe lista de rezervă a competiției. Sau poate chiar dvs. ați aplicat și sunteți biased când faceți comentariul, neprimind finanțarea.
1. Nu sunt de acord cu dvs. Fiecare domeniu cu felia lui. Dacă la un domeniu evaluatorii au fost mai drastici nu înseamnă automat că proiectul cu 13 puncte finanțat aici este mai slab decât unul cu 13,5 puncte la un alt domeniu unde acela este pe lista de rezervă. În plus, tot în documentul de lansare spune că se vor aplica rate egale de succes pe domeniile componente.
2. Greșit. Cele 7 alese sunt o listă scurtă, din care urmau a fi alese proiectele câștigătoare. La fel cu alegerea procurorului european, că e la modă acum, atâta doar că aici e un singur câștigător. Faptul că cei 3 au fost pe lista scurtă pentru a deveni procurori, nu însemnă că toți vor fi câștigători.
3. În privința colaborării nu se face diferențiere între cele 3 state donoare. Adică faptul că entități din Islanda nu au fost în lista de câștigători nu are relevanță. Se puncta tăria legăturilor bilaterale dintre partenerii români și cele 3 state donoare, indiferent care anume.
4. Nu am ridicat în slăvi Comitetul. Am arătat doar că e în concordanță cu bunele practici internaționale. La fel se procedează de exemplu la cea mai prestigioasă competiție din cadrul UE, anume ERC. De acord că ar fi fost de dorit ca în acest Comitet să fie prezenți doar străini, dar am încrederea că un stat precum Norvegia, unde practic nu există corupție, nu și-ar încredința banii contribuabililor chiar oricui.
Nu știu dacă aici se vor publica listele cu evaluatori – la fel ca în cazul ERC. Iar componența panelurilor nici atât.
Dar poate reușiți dvs., în calitate de membru CNCS, să convingeți MCI să publice componența panelurilor la competițiile naționale făcute cu evaluatori naționali.