Vine, vine primăvara, decidenții politici din cercetare culeg ghiocei

Anul 2017 s-a încheiat pentru cercetare cu o execuție bugetară execrabilă, de 1,4 miliarde lei, comparativ cu 1,8 miliarde în 2016, unul din cei mai buni ani pentru cercetare din ultima decadă (adică răul cel mai mic, pentru că cercetarea rămâne în continuare cenușăreasa bugetului național). Cele 1,4 miliarde au fost executate dintr-un buget inițial alocat pentru cercetare de peste 2 miliarde, la care se mai adăugau 487 milioane, disponibili pentru Ministerul Cercetării și Inovării (Minister, de aici încolo) sub formă de credite de angajament.

De ce nu a absorbit cercetarea tot ce i s-a dat de la buget, mai ales în contextul declarațiilor publice ale fostului ministru al cercetării cum că vom avea execuție bugetară de 110%, ca urmare a includerii creditelor de angajament în schemă? Răspunsul nostru: datorită incapacității guvernanților de a gestiona banii ce li se pun în mână pentru cercetare. Cum altfel putem explica faptul că în 2017 nu s-a lansat și finalizat nicio competiție majoră de proiecte de cercetare? Și nici în 2018 nu va fi altfel, cum arătăm mai jos.

Cum reușește ERCEA (agenția executivă a European Research Council) să ruleze anual echivalentul a aproximativ 3 miliarde lei, să lanseze anual competiții pe toate cele 3 paliere ale ERG Grants (Starting, Consoliodator și Proof of concept), să le evalueze și să le contracteze în termen de opt luni de la depunere? Apropos, în cadrul ERCEA lucrează 41 de români. Poate ar fi util pentru guvernanți să stea un pic de vorbă cu ei și să învețe de la ei. Suntem convinși că ar avea multe lucruri de învățat. Ca o paranteză, ministrul, secretarii de stat, șefii de Direcții Generale din Minister etc. ar putea folosi pentru aceasta banii de mobilități internaționale de care spunea fostul ministru, dl Lucian Georgescu, anul trecut, că vor deschide calea cercetătorilor români spre stagii în străinătate. Dar îi rugăm și pe reprezentanții Ministerului să utilizeze credite de angajament în cuantum de ½ din costurile totale ale deplasării, la fel cum au impus aplicanților. Adică să pună ei din buzunar, sau să ceară Ministerului să facă împrumut de la bancă pentru a le acoperi jumătatea aceea de costuri, urmând să-și recupereze fondurile anul viitor.

Revenind, ERCEA rulează anual fonduri de două ori mai mari decât execuția bugetară a întregului Minister de anul trecut. Și lucrul cel mai important: asigură predictibilitate în finanțare. Adică în fiecare an un cercetător e sigur că poate aplica în cadrul uneia dintre cele trei scheme de finanțare și va afla rezultatul evaluării în același an, când va semna contractul (dacă este câștigător). Veți spune că nu putem compara ERCEA cu agențiile noastre executive, că străinii au bani, dom’le (poate și de la Soros 😉 ). Ba putem, pentru că la fel ca în cazul agențiilor noastre de finanțare a cercetării, și ERCEA taxează un tarif procentual din fondurile rulate, procent similar pentru toate (5-10%).

Realitatea cruntă din România este însă următoarea:

  • Proiectele PCCF (Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră) sunt necontractate încă, la mai bine de 1,5 ani de la depunerea lor, iar abia zilele acestea s-au afișat rezultatele finale. Până se vor semna și contractele multă apă va mai curge pe Dâmbovița. Apropos, în cei mai bine de 1,5 ani scurși de la depunerea proiectelor este foarte probabil ca alt grup de cercetare din lume să fi abordat deja tematicile incluse în o parte din aceste proiecte. Norocul nostru; nu mai trebuie să cheltuim banul public pentru asta. Luăm direct rezultatele. Glumim, ca să fie clar.
  • Proiectele PD (PostDoctorale) și TE (Tinere Echipe) sunt în evaluare de mai bine de un an. Acestea trebuiau contractate în iunie 2017, conform calendarului asumat de guvernanți prin ordinul de lansare al competiției.
  • Proiectele PCCDI (Proiecte Complexe realizate în consorţii CDI) au fost evaluate cum au fost, acțiuni în instanță, tot tacâmul… Ați ghicit! Sunt tot necontractate, chiar dacă bugetul competiției a fost suplimentat, bugetele individuale ale proiectelor reduse cu 30%, termenele de implementare modificate și tot așa. O risipă a banului public în opinia noastră.
  • Să nu uităm de Programul Nucleu, programul „de suflet” al nostru, cel care suge 1/3 din bugetul Ministerului în modul cel mai netransparent posibil. Apropos, vouă cum vi se pare faptul că șapte din cei nouă membri ai Comisiei proprii a Ministerului, cea care a dat punctajele finale Programelor Nucleu al Institutelor Naționale de Cercetare și Dezvoltare sunt și membri în Consiliile de administrație ale acestora? Implicit își primesc salariul de la Institutele pe care ei le-au evaluat. Nu miroase a conflict de interese? Întrebăm și noi … Nici nu mai contează când s-a finalizat evaluarea proiectelor din Programul Nucleu sau când s-a deschis „competiția”. Abia zilele acestea s-au semnat contractele de finanțare. Cu alte cuvinte, cercetătorii din Institutele Naționale care nu aveau alte proiecte în derulare nu au putut fi pontați și implicit primi salariul decât începând cu 16 martie a.c. Desigur, ei s-au hrănit cu știință între timp.

Dacă tot veni vorba de Institutele Naționale din subordinea Ministerului, țineți minte că la finele lunii decembrie 2017 s-a prorogat termenul de implementare a Programului Nucleu? Mai știți ce scria în HG-ul ce proroga termenul până la finele acestui an? Că Institutele Naționale vor fi evaluate în acest interval. Haha! E luna aprilie imediat. Ministerul și-a demonstrat incapacitatea de a gestiona chiar și evaluări ale unor competiții de anvergură relativ redusă, precum proiectele Postdoctorale (unde echipa e formată din postdoc și mentor). Cum credeți că va fi capabil să facă o evaluare riguroasă a celor aproape 50 de Institute Naționale de Cercetare Dezvoltare până la finele acestui an?! Noi zicem că nu este capabil, și speculăm ce se va întâmpla: prin octombrie sau noiembrie vor fi chemați la apel membrii CCCDI (unul din consiliile consultative ale Ministerului, cu atribuții în acest sector) care vor face o evaluare pe „genunche” a institutelor, a.î. robinetul numit Program Nucleu să nu fie închis, ba mai mult, se va constata necesitatea imperioasă de a fi prorogat încă un an, spre o decadă și tot așa. Altfel, se va argumenta, vom risca să ne plece tinerii și creierele peste hotare, printre altele.

Dragii noștri guvernanți, dovediți că nu dați doi bani pe tineri și creierele lor, chiar dacă scrieți frumos în Programul de guvernare că vreți să stimulați procesul de „reverse brain drain”. Nu ne mai vindeți gogoși măcar. Ați uitat de miile de doctoranzi pe care i-ați produs prin programul POS-DRU? Ce le-ați oferit acestora pentru a rămâne în țară? O competiție Postdoc în 2012 și una în 2017, iar pe ultima nici măcar nu ați finalizat-o. Până deschideți o nouă competiție cei care nu vor fi câștigători anul acesta (la o rată estimată de succes de 10-12%) nici măcar nu vor mai putea aplica, trecând perioada de 4 ani de la terminarea doctoratului, condiție de eligibilitate eliminatorie.

Suntem la final de martie 2018. Nu ați lansat nicio competiție și nici nu sunt în dezbatere publică pachete de informații pentru competiții noi. În 2017 a fost „secetă” cum am spus mai sus. Ne întrebăm cu ce se ocupă guvernanții noștri zilele acestea, în afară de culesul ghioceilor?

Chiar dacă ar fi lansate în dezbatere publică pachete de informații pentru viitoare competiții ar trece cel puțin o lună jumate (incluzând cele 30 de zile de dezbatere)  până s-ar putea ajunge la forma finală a documentului/documentelor. Apoi ar fi necesare încă minim 1,5 luni (în funcție de complexitatea proiectelor, probabil două) pentru depunere. Ulterior ar începe evaluarea, care poate dura spre un an, în media cu care ne-a obișnuit deja Ministerul, din păcate. Deci nici anul acesta nu vom avea o competiție începută și încheiată.

Dar hai să nu vorbim de competiții noi, că … nu-i de unde, se pare. Să ne uităm la bugetul pus la dispoziția UEFISCDI, principala agenție executivă a Ministerului: 390 milioane lei pentru 2018. Conform raportului UEFISCDI pe 2017, aceasta a rulat anul trecut 500 milioane lei, incluzând aici proiecte din cadrul PN 2 și PN 3. Primele s-au încheiat anul trecut, iar în acest an avem în derulare proiecte din cadrul PN 3. O estimare „ochiometrică” ne arată că cele 390 de milioane ale UEFISCDI ar fi de ajuns să acopere proiectele în derulare (PCE, PED, Bridge Grants și PTE), dar nu credem, având în vedere că proiectele PCE (cu bugetul cel mai mare dintre cele enumerate) vor avea încărcătura cea mai mare pe buget anul acesta, ele fiind începute abia în a doua jumătate a anului trecut. Ce să mai vorbim de contractarea de proiecte noi?! Și aici așteaptă la coadă: PCCF, PD, TE și celebrele PCCDI.

Cu toată „seceta” bugetară pe anul în curs Ministerul a crezut de cuviință să suplimenteze bugetul pentru PCCDI (dar să nu contracteze încă proiectele). No asta ne lasă cu gura căscată și mintea noastră de ardeleni se dă bătută, nu mai caută raționamente logice. Singurele raționamente țin de interesele diferitelor „tabere” din jurul competiției PCCDI. Adică cum să se împartă ciolanul ca să ajungă la toată lumea. Și cel mai probabil ciolanul va ajunge la cine trebuie prin „redimensionări” ale bugetelor proiectelor aflate în derulare (în buna practică a Ministerului, care-și dovedește prin aceasta încă o dată incapacitatea de a înțelege cu ce se mănâncă cercetarea) și contractarea proiectelor PD și TE cu buget diminuat din start (că deh, programul de guvernare prevede că încurajăm tinerii și vrem reverse brain drain).

Ce am face noi dacă ne-ați da numai o cotă parte (300 milioane lei) din bugetul Ministerului am mai spus, dar în mod evident predicăm în pustiu.

Mizeria iese de sub preș odată cu singura competiție națională relevantă de proiecte de cercetare lansată în 2017

Dezastrul lăsat în urmă de cei doi miniștri ai cercetării din 2017, despre care a vorbit atât Ad Astra cât și fostul președinte al ANCSI din guvernul tehnocrat, are câteva „cireșe de pe tort”. Una dintre acestea este competiția Proiecte de dezvoltare instituțională – Proiecte Complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI), cu un buget de 435 milioane lei, atacată în instanță în prezent, dar cu contractele de finanțare semnate.

Anul 2017 a marcat pecetluirea utilizării evaluatorilor români în competițiile de proiecte de cercetare naționale. Experților internaționali li s-a dat un grațios ultim șut în fund; am vorbit despre asta aici, între timp proiectul de hotărâre de guvern transformându-se în HG.

Așadar, cei 435 milioane lei alocați competiției PCCDI au fost alocați folosind doar evaluatori „independenți” cu afiliere la instituții din România. Recent, UEFISCDI a publicat lista evaluatorilor folosiți, accesibilă aici. Continuă lectura “Mizeria iese de sub preș odată cu singura competiție națională relevantă de proiecte de cercetare lansată în 2017”

Cenușăreasa bugetului de stat, cercetarea, în mișcare browniană și în 2018

Fostul ministru al cercetării, dl Dr Georgescu Lucian (la ritmul în care se schimbă guvernele, ne simțim nevoiți să precizăm și numele celui care vremelnic ocupă fotoliul ministerial) promitea marea cu sarea într-un interviu din 6 septembrie 2017: execuție bugetară de 110%, bani mai mulți la cercetare (inclusiv prin credite de angajament), blama execuția bugetară deficitară a tehnocraților etc.

Dacă aveți curiozitatea de a urmării interviul, la min 0:54 apare următorul dialog:
Reporter: De la rectificare ce așteptări aveți?
Ministru: Nu am așteptări.
Reporter: Ar putea să vă taie din bani?
Ministru: Pe situație financiară care există nu cred…

La cinci zile după interviul de mai sus cercetarea pierdea 318 milioane lei, prin OUG de rectificare a Legii 6/2017, a bugetului de stat. Adică ajungea de la 1,7 la 1,4 mld lei, comparativ cu execuția bugetară de 1,8 mld lei pe 2016, a tehnocraților. Cu alte cuvinte, Ministerul Cercetării și Inovării nu a reușit să cheltuie nici măcar puținul care îi fusese alocat, adică cele 1,7 mld, ce să mai vorbim de execuția de 110% de care vorbea dl Dr Georgescu. Cu toate acestea a utilizat și credite de angajament, pentru care nu avem însă date, site-ul ministerului fiind opac în acest sens. Adică nu se știe câte astfel de credite de angajament au fost contractate, dar în mod sigur o parte din ele au fost rambursate tot în 2017. Speculăm că acest lucru s-a întâmplat tocmai ca urmare a faptului că MCI nu a reușit să cheltuie ce-i fusese alocat și avea nevoie să justifice măcar cele 1,4 mld alocate la rectificare. Continuă lectura “Cenușăreasa bugetului de stat, cercetarea, în mișcare browniană și în 2018”

Contrastele din MCI privind gestionarea evaluării proiectelor naționale de cercetare. Episodul PCCDI vs. PD + TE

NOU: 26 ianuarie 2018

Aflăm că săptămâna aceasta începe contractarea Proiectelor complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI). Printr-o informare apărută pe site-ul UEFISCDI ni se comunică practic că proiectelor declarate câștigătoare în primă fază li se va reduce bugetul cu ~ 30%, chiar dacă bugetul competiției a fost suplimentat cu ~ 75 milioane lei, se va prelungi perioada de implementare cu 3-8 luni, și se vor elimina procentele impuse, prin pachetul de informații, categoriilor de buget: proiecte componente, cecuri şi management.

La cele de mai sus noi am mai fi adăugat: având în vedere că evaluarea acestor proiecte s-a făcut cu experți evaluatori supercalificați, implicit cititori în stele, aceștia au fost în măsură să aprecieze inclusiv impactul pozitiv pe care l-ar avea diminuarea cu 30% a bugetelor și prelungirea perioadei contractuale. Bineînțeles, tot acești experți evaluatori și-au dat seama că banii tăiați de la cei fruntași, completați cu cele 75 de milioane suplimentare, vor ajunge să hrănească gurile flămânde ale celor care au căzut sub linie, dar nu mai jos de rata unitară de succes de 23% (nu 50, nu 40, ci 23%).

Dar stați un pic, nu evaluatorii au făcut aceste propuneri?! Pfff! O fi MCI, însuși?! Da, așa este! MCI le-a spus evaluatorilor „mulțumesc de efort”, ne descurcăm noi de aici, că doar avem noi pix în mână și putem da banii unde trebuie și cât trebuie.

Atenție! Tot MCI spune că nu mai contează ce procent aloci pe categoriile de buget. Cu alte cuvinte, limita de 5%, de exemplu, impusă pentru activități de management, poate fi umflată după bunul plac. Mai țineți minte când vă spuneam că ridicarea plafonului salarial la 50 EUR pe oră pentru cercetători va favoriza în primul rând managerii din cercetare?

Situația prezentă în „meciul” PCCDI vs PD + TE stă așa:

Buget total
PCCDI – 435 milioane lei
PD + TE – 85 milioane lei

Dată de depunere a proiectelor
PCCDI – 25 august 2017
PD + TE – 10 ianuarie 2017

Stadiul evaluării:
PCCDI – fază de contractare
PD + TE – evaluare în curs pentru PD și finalizată parțial pentru TE

Informarea privind contractarea PCCDI începe așa: „Având în vedere complexitatea procesului de evaluare…”

Cum explică MCI rapiditatea cu care s-a făcut evaluarea aceasta complexă, în timp ce evaluările pentru proiectele de tip Postdoc și Tinere Echipe (vezi bugetul lor comun comparativ cu cel al PCCDI) nu sunt finalizate încă, la mai bine de un an de la depunere?

Ceea ce face MCI cu aceste evaluări este o bătaie de joc la adresa segmentului tânăr din rândul cercetătorilor (nici nu mai pomenim ce este scris în programul de guvernare în privința modului în care aceștia vor fi stimulați, pentru că sunt clar vorbe în vânt, aruncate acolo din avânt propagandistic).

Din punctul nostru de vedere modificarea din mers, în repetate rânduri, a regulilor jocului în competiția PCCDI denotă fie amatorismul celor de la butoanele cercetării, fie reaua intenție de a direcționa banii discreționar. Pachetul de informații în baza căruia a fost deschisă această competiție a fost făcut ferfeliță în mers: nu s-a respectat calendarul, s-au dat bonificații la punctaje neprevăzute în acesta, s-au redimensionat perioadele de implementare, s-au diminuat bugete negociate în cadrul ședințelor de panel, s-au stabilit criterii suplimentare pentru evaluatori a.î. aceștia să poată fi și aplicanți în cadrul competiției, s-au eliminat procentele impuse categoriilor de buget etc.

Au fost 375 de proiecte depuse în cadrul competiției PCCDI. În prima etapă au fost înregistrate 117 contestații (2 soluționate pozitiv), iar în cea de-a doua 56 (nu se știe câte au fost admise). Vă lăsăm pe dvs. să calculați procentul directorilor de proiect care au contestat procesul de evaluare.

Pornind de la folosirea evaluatorilor cu afiliere în România, aflați inevitabil în conflict de interese (apropos, Ad Astra adună dovezi în acest sens în vederea unei noi acțiuni în instanță sau sesizări ale CNE), continuând cu modificări ale regulilor care au guvernat așa-zisa competiție și culminând cu diminuări ale bugetelor proiectelor declarate câștigătoare, ne întrebăm și noi dacă Prof Dr Tudor Oprea nu are dreptate în comentariul d-lui de la finalul acestui articol?

Și totuși, cum rămâne cu evaluările proiectelor de tip PD și respectiv TE? În privința celor din urmă la domeniul Chimie s-a întâmplat ceva care ne duce cu gândul la „vremurile bune”, când câștigătorii se știau dinainte, iar competițiile erau făcute de dragul de a fi făcute (ceva de genul evaluărilor programelor Nucleu). Așadar, la Chimie, dragi cititori, comisia de soluționare a contestațiilor a considerat că au toate atribuțiile și priceperea necesare să treacă peste notele date de cei 3 evaluatori independenți și ulterior de membrii panelului, a.î. să facă ei o listă finală „după chipul și asemănarea lor”. Mai multe despre aceasta în comunicatul Ad Astra.

Apropos de evaluările de la PD și TE, încă mai așteptăm răspuns din partea membrilor CNCS la scrisoarea noastră deschisă, în care solicitam lămuriri asupra modului în care au fost aleși evaluatorii, dacă aceștia au respectat criteriile minime impuse prin pachetul de informații al competiției, și cum s-a evitat conflictul de interese.

Good night, and good luck


Articolul inițial:

  • Ministerul Cercetării și Inovării are în prezent în desfășurare trei competiții majore de proiecte de cercetare, parte a PNCDI 3: PCCDI, PD și TE. Toate sunt parte a P1- Dezvoltarea sistemului național de CD, unul din cele patru mari programe ale PNCDI 3.

Câteva date despre cele 3 competiții:

Buget total
PCCDI – 360 milioane lei
PD + TE – 85 milioane lei

Posturi prevăzute în propunerile de proiecte
PCCDI – 26.151 (conform UEFISCDI)
PD + TE – 6.426 (am aproximat 2 posturi pentru un proiect PD și 4 posturi pentru unul TE)

Dată de depunere a proiectelor
PCCDI – 25 august a.c.
PD + TE – 10 ianuarie a.c.

Stadiul evaluării
PCCDI – rezultate preliminare afișate în 21 septembrie; dată estimată de finalizare a evaluării 26 septembrie a.c.
PD + TE – 64% și respectiv 75% din fișele individuale de evaluare alocate; dată estimată de finalizare a evaluării necunoscută. Continuă lectura “Contrastele din MCI privind gestionarea evaluării proiectelor naționale de cercetare. Episodul PCCDI vs. PD + TE”

Adio evaluatori internaționali! Noi nu ne vindem țara!

Ați văzut probabil zilele acestea în spațiul mass-media mai multe articole pline de furie pe tema evaluării proiectelor naționale de cercetare, finanțate din puținii bani publici  pe care România îi alocă anual cercetării prin bugetul de stat.

În același timp suntem convinși că nu ați auzit prea multe despre Proiectul de Hotărâre de Guvern (PHG) pentru modificarea și completarea HG nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului național de cercetare-dezvoltare și inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI 3).

Dar evident veți fi văzut multe zâmbete și voie bună pe site-ul MCI și pe pagina de Facebook a acestuia, unde nu se zice nici „pâs” despre proiectele de acte normative de importanță vitală pentru cercetarea românească. Continuă lectura “Adio evaluatori internaționali! Noi nu ne vindem țara!”