Mărul otrăvit oferit de Guvern olimpicilor români

Guvernul a anunțat în ședința de ieri continuarea programului de sprijinire a olimpicilor români, cu anumite modificări ale textului de HG precedent (403/2017). Acest program este un măr otrăvit pe care Guvernul îl oferă tinerilor și prin urmare îi sfătuim cu tărie să nu-l muște! De ce? Pentru că mușcătura îi va „lega de glie”, retezându-le orice speranță de a experimenta sisteme de cercetare vestice/performante. Și vă spunem asta din perspectiva a trei oameni care au plecat imediat după terminarea facultății/masterului la studii doctorale în străinătate: Octavian și Mihai in SUA, iar Lucian în Olanda.

Legarea de glie a olimpicilor români

Dragi tineri olimpici, cugetați de 10x înainte să semnați astfel de granturi! Dacă vreți un sfat, aici suntem.

Pentru cineva din România care îndrăgește știința și cercetarea, puține lucruri se compară cu efectuarea studiilor doctorale în țări unde cercetarea științifică este cu adevărat respectată și apreciată. Există o diferență ca de la cer la pământ din punctul acesta de vedere între SUA, Canada sau țări din Europa de Vest și România. Toți tinerii care își doresc să lucreze în cercetare științifică ar trebui să experimenteze alte sisteme, preferabil la un stadiu incipient al carierei, adică exact atunci când Guvernul român le cere fără milă să presteze muncă pe „plantație”. 

Pe lângă cerința meschină a Guvernului ca tânărul beneficiar al unui astfel de grant de cercetare să rămână în țară minim patru ani după terminarea studiilor, nu se oferă nicio certitudine că instituțiile românești îi vor angaja pe aceștia. Cu alte cuvinte, ei se pot afla în situația de a-și finaliza studiile și de a nu avea unde se angaja, implicit fiind nevoiți să returneze banii Guvernului, prin neîndeplinirea clauzei contractuale de a se angaja minim patru ani în sistemul românesc de cercetare. 

Asociația Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, a propus anul trecut modificarea HG 403/2017 astfel:

„1. Abrogarea articolelor care condiționează acordarea acestor granturi de angajarea beneficiarilor în țară imediat după terminarea studiilor de licență și/sau master. În speță, Art. 7, alin 2), lit. F și Art. 8, alin 2), 3) și 5).

2. Modificarea Art. 7, alin 2), lit c) prin menținerea doar a obligativității studentului de a promova studiile universitare pe perioada grantului pentru ciclul 1, respectiv licenţă, după caz, şi pentru ciclul 2 – master.”

În continuarea comunicatului, membrii Ad Astra (noi trei implicit) spun că „acordarea unor astfel de granturi este o idee foarte bună, dar nu trebuie condiționată de rămânerea în țară după absolvire. Orice astfel de „legare de glie” este contraproductivă. Credem că, pentru stoparea fenomenului de „fugă a creierelor”, strategia de urmat este ca tânărul absolvent să fie lăsat și chiar încurajat să exploreze noi sisteme de educație și cercetare, din afara țării, acesta fiind singurul mod în care un tânăr poate ajunge la maturitate științifică. În paralel, statul trebuie să contribuie prin măsuri legislative la crearea unui mediu propice întoarcerii specialiștilor.”

Amprentare genetică, hibrizi și predictibilitate în finanțarea cercetării

Ieri am discutat în cadrul emisiunii Știința în Cuvinte Potrivite, de la Radio România Cultural, cu redactorii Corina Negrea și Dan Manolache despre cercetările actuale din laboratorul meu, dar și despre sistemul românesc de cercetare și cum văd eu reforma acestuia. Înregistrarea emisiunii este mai jos.

Ne arată străinii cum să organizăm o competiție națională – Ministerul Cercetării e incapabil

După ce Ministerul Cercetării ne-a obișnuit cu „balcanismele” sale când vine vorba de organizarea unei competiții naționale de proiecte, EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare, organizate de Norvegia, Islanda și Liechtenstein în România, pe banii lor, contrastează puternic, aducând un aer vestic la toate capitolele. 

EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare fac parte din contribuția celor 3 state membre ale Spațiului Economic European (EEA) pentru statele mai puțin dezvoltate ale UE. Deci sunt banii contribuabililor din statele respective, investiți în România, ca parte a acordurilor de aderare la spațiul EEA. 

EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare

Modul în care a fost organizată ultima competiție EEA Grants este ca o palmă dată pe obrazul (gros) al Ministerului Cercetării. De la folosirea evaluatorilor străini (inclusiv folosirea limbii engleze pentru depunerea proiectelor), la existența unui Comitet de Program cu atribuții clare, respectarea și chiar devansarea termenelor privind desfășurarea competiției, transparență maximă și la alegerea unui operator de program detestat de meciști, totul respiră un aer vestic în această competiție. Ne arată că se poate și în România organiza o competiție cinstită de proiecte de cercetare și cu buget consistent (fiecare din proiectele câștigătoare primesc aprox. 1,5 milioane EUR). 

Punem mai jos în oglindă principiile și practicile care stau la baza organizării competițiilor naționale de proiecte de cercetare în Minister și respectiv cele 3 state EEA, în speranța că meciștii vor înțelege câte ceva chiar și în ultimul ceas:

Operatorul de program ales

MCI: are 3 operatori de program, dar prin modificările de anul trecut la legea cercetării a scos pe linie moartă UEFISCDI– probabil că aceasta nu direcționa cum trebuie și mai ales, cui trebuie, banii primiți de la Minister. Între timp, Institutul de Fizică Atomică a fost desemnat operator de program pentru proiecte în colaborare cu Agenția Universitară a Francofoniei. Înainte de asta, Agenția Spațială Română a coordonat o competiție în cadrul proiectului DANUBIUS-RI.

EEAa ales ca operator de program tocmai UEFISCDI. Măi să fie! Ce ți-e și cu soroșiștii ăștia … 

Formarea echipelor de cercetare

MCI: Ultima competiție majoră de proiecte din cadrul Programului Național de Cercetare 2014-2020, ce implică echipe de cercetători din mai multe instituții (și anume Proiecte de finanţare a excelenței în CDI), a fost lansată anul trecut, având termen de depunere două săptămâni. În acest interval cercetătorilor li s-a cerut să scrie proiecte de câte 8 milioane de lei.

EEA: competiția EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare (unde bugetul maxim al unui proiect a fost de 1,5 milioane EUR, deci similar cu cel acordat de MCI) a fost lansată concomitent cu cea de Mobility Grants, în luna aprilie 2018 – adică mai mult de 5 lunipână la termenul de depunere al proiectelor. Așadar, în vederea stimulării formării de echipe solide și competitive, au fost alocate fonduri prin care echipele din cele 4 state s-au vizitat reciproc, au stat la masă și au pus lumea la cale înainte de a intra în competiție. 

Cine girează și coordonează științific programul?

MCI: se bazează pe niște consilii consultative din subordine, pe care ministrul le rade rapid printr-o țidulădacă nu-i mănâncă din palmă, sau, fiind consultative, nici măcar nu le bagă în seamă. A se vedea activitatea (inexistentă) a CNCS (Consiliul Național al Cercetării Științifice) și CCCDI (Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare), rase și repopulate în 2017 de ministrul Valeca, la 4 luni după ce fuseseră numiți membrii pentru un mandat de 4 ani. Atât de bine funcționează mecanismul încât, spre exemplu, CNCS a livrat MCI o listă de potențiali evaluatori de proiecte, iar acesta din urmă i-a avizat, fără ca cei nominalizați să fi îndeplinit măcar criteriile minime de eligibilitate prevăzute în pachetul de informații aferent competiției Tinere Echipe 2016. 

EEA: folosește un Comitet de program compus din 5 personalități științifice+ 2 membri supleanți. Realizările științifice ale acestora sunt enumerate în dreptul numelui (cu poză, dacă mai contează și asta). Cei 5+2 garantează cu numele și reputația lor că programul este implementat și dus la bun sfârșit în conformitate cu bunele practic internaționale. Cei 5+2 nu-și pot delega atribuțiile și sunt înlocuiți doar în urma unei demisii sau decesului. Ei supervizează întreg procesul de evaluare inițială, intermediară și finală.  

Evaluatorii

MCI: ține morțiș să ne facă unici în rândul statelor vestice prin încăpățânarea de a utiliza evaluatori naționali, ajungând la situații ridicole, mustind a conflicte de interese, ca în cazul competiției PCCDI 2017 (Proiecte în Consorții CDI), când celor care au aplicat li s-a permis să și evalueze, ba mai mult, au fost cazuri de soț aplicant și soție evaluatoare. Evident, limba în care cercetătorii români sunt nevoiți să se exprime este româna, pentru ca experții evaluatori să înțeleagă ce și cum, și să nu uităm … pentru ca agenturili străine să nu aibă acces la ideile minților luminate din România. 

EEAevaluatorii internaționaliau fost aleși exclusiv din afara celor 4 state implicate (România, Norvegia, Islanda șiLiechtenstein), fiind obligatoriu localizați în instituții gazdă din afara acestora. Limba de depunere a proiectelor a fost engleza

Calendarul competiției

MCI: v-am provocat în urmă cu ceva timp să numiți o singură competiție de proiecte pentru care calendarul a fost respectat. Reînnoim această provocare! Și până vă gândiți, vă reamintim că MCI a reușit performanța de a finaliza competiții de proiecte lansate în vara-toamna lui 2016, abia în toamna lui 2018, timp în care s-au perindat pe la cârma Cercetării nu mai puțin de 5 miniștri + secretarul de stat tehnocrat care a lansat competițiile.  

EEAcalendarul competiției a fost respectat. Proiectele ajung în faza de contractare în interval de 6 luni de la lansarea competiției. Simplu.

Concluzia este simplă, pentru cine are ochi să vadă și urechi să audă: în România se poate organiza o competiție națională de proiecte în conformitate cu bunele practici internaționale, acestea incluzând, la modul minimal:

  1. Evaluatori internaționali.
  2. Transparență în evaluare.
  3. Respectarea ghidului aplicantului/pachetului de informații.
  4. Alegerea adecvată a unui operator de program, acesta având sarcina de a implementa un set de reguli stabilit de un grup de experți, care girează cu numele și reputația lor buna desfășurare a întregului proces, de la evaluare până la finalizarea programului. 

Dezinformare, delir, laser (ELI-NP) în ochi, călătorii în timp – toate în raportul pe 2018 al Ministerului Cercetării

Ministerul cercetării a publicat acum câteva zile raportul de activitate pe 2018. Era și vremea, că au răsărit ghioceii de ceva vreme. Nimic nou în raport – povești cu pești și Ilene Cosânzene. Raportul prezent diferă de cel din anul precedent, catalogat de Asociația Ad Astra ca „între laudă de sine și fake-news”, prin volumul de informație regurgitată fără noimă pe mai bine de 40 de slide-uri. 

Astfel, acesta include:

  • Dezinformări privind așa-zisa creștere a bugetului cercetării în 2019;
  • Acte normative aprobate în 2017 la capitolul „realizări 2018;
  • Episoade de delir de genul: creșterea motivării personalului CDI;
  • Planuri de viitor, statuate în normative aprobate încă din 2009, dar neaplicate niciodată de atunci încoace;
  • Planuri pentru o nouă Strategie Națională de Cercetare, în condițiile în care cea prezentă prevede pentru 2019 alocarea 0,8% din PIB pentru cercetare, iar prin legea bugetului de stat se alocă 0,17% MCI;
  • Detalii despre o competiție în care s-au alocat 500 milioane lei, cu termen de depunere a proiectelor în două săptămâni;
  • Povești cu cercetătorii conștiincioși ai INCD-urilor cărora li s-a cerut să scrie proiecte în valoare de 1,6 mld lei tot în două săptămâni;
  • Neconcordanțe între cifrele incluse în acesta și cele prezentate pe alte pagini web ale Ministerului;
  • Visuri cu bugete multianuale pentru proiectele de cercetare, în condițiile în care bugetele se ajustează an de an, sau la început de proiect, se modifică termenele de implementare etc.;
  • Un pic de Laser (de la Măgurele) și nelipsitul ALFRED, proaspăt mufat la bugetul MCI;
  • Și ceva praf în ochi cu câteva proiecte fanion, asupra cărora nu ne-am aplecat – îi credem pe cuvânt.

Raportul prezentat de MCI, în care am adăugat comentariile noastre, e accesibil la link-ul de mai jos. Recomandăm pop-corn și bere pentru lectură 😉

http://mic-mic-anc.ro/wp-content/uploads/2019/03/raport-activitate-mci-2018_vMMA.pdf

Pentru o bună informare asupra cercetării în 2018 vă recomandăm însă raportul întocmit de Doi Mici și un Anc încă din decembrie, 2018, disponibil aici, alături de o proiecție asupra cercetării românești în 2019, disponibilă aici