Spirala obscură prin care circulă o treime din bugetul public al Ministerului Cercetării și Inovării

Scriam în 6 decembrie 2017 că cercetătorii din Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) ale României nu-și vor mai primi salariul în 2018 (decât dacă au proiecte atrase prin competiții – stiți voi – acelea care au devenit o raritate și care dacă sunt lansate odată la nu știu câți ani, fie stau ne-evaluate, fie sunt evaluate pe repede înainte, din cine știe ce motive mai mult sau mai puțin ascunse <detalii aici>).

Ne pare rău, dar am avut dreptate. Vă provocăm să mergeți la cele aproape 50 de INCD-uri pe care le are România și să întrebați cercetătorii dacă și din ce au fost plătiți în luna ianuarie și dacă și din ce vor fi plătiți în luna februarie, poate chiar și martie?!

Vă lansăm această provocare în contextul în care celebrul Program Nucleu (PN), adică fondurile de subzistență ale INCD-urilor, este încă în stand-by, chiar dacă trebuiau deja contractate noile proiecte, conform calendarului însușit de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI).

Cum stă de fapt treaba: MCI a prorogat (pentru a nu știm câta oară!) PN-ul până la finele anului 2018, spunând că „Se evită astfel lipsa unei predictibilități și a unei continuități în implementarea politicilor publice. Aspect grav resimțit de tinerii cercetători, de liderii de echipe de cercetare […]” Ha Ha Ha!

Domnilor guvernanți, singura continuitate pe care ați asigurat-o este cea a lipsei predictibilității. Credem că în loc de rapoarte bombastice de activitate, la limita de „fake-news” ar trebui să spuneți cercetătorilor din INCD-uri de ce nu-și primesc salariul și de ce nu sunt contractate proiectele PCCF (Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră), PD (Proiecte Postdoctorale) și TE (Proiecte pentru Tinere Echipe de cercetare).

Pentru alocarea fondurilor prin PN, MCI se bazează pe activitatea CCCDI (Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare), cel ras din temelii și repopulat în prima lună (ianuarie 2017) de activitate a dlui ministru Dr Valeca Șerban (la pachet cu celelalte consilii, membrii acestora fiind desemnați în 2016 pentru un mandat de patru ani). Apropos, tot CCCDI a coordonat științific și competiția recent încheiată, PCCDI, despre care am mai scris. Dați vă rog un click aici, pentru a vedea pagina web a acestui Consiliu. Ați ghicit: nu apare nicio listă a membrilor, vreun raport de activitate sau plan de lucru pe anul în curs. Pe de altă parte, MCI anunța aici că în cadrul unei ședințe cu membrii CCCDI din 1 februarie a.c. „a fost prezentat Raportul anual de activitate al CCCDI pe anul 2017 și a fost aprobat Programul de lucru al acestuia pentru anul 2018”. Ar fi fost utile două link-uri spre cele două documente…

Ce nu s-a discutat la întâlnirea din 1 februarie a fost problema așa-zisei evaluări a PN (detaliem mai jos de ce e „așa-zisă”) în condițiile în care exact în acea dată trebuia aprobată lista programelor-nucleu finanțate în 2018, conform calendarului.

Evaluarea PN determină cum vor fi alocați cei 448 milioane lei INCD-urilor, prevăzuți în bugetul pe 2018.  Dacă scădem din bugetul de 1,6 miliarde al MCI de anul acesta cei 295 milioane lei finanțarea externă nerambursabilă, concluzionăm că PN-ul va „păpa” 34% din bugetul național alocat acestui minister.

Să ne uităm la Metodologia de evaluare a proiectelor propuse pentru a „păpa” bugetul alocat PN în 2018:

  • CCCDI desemnează, prin comisiile sale de specialitate, 3 experți evaluatori pentru fiecare propunere de proiect (dacă nu este afișată pe site-ul MCI nici măcar lista membrilor CCCDI, vă dați seama că nu are rost să întrebăm cine face parte din aceste comisii obscure?). Dar totuși, dacă insistăm, și căutăm Ordinul de ministru prin care au fost numiți membrii CCCDI, vom găsi și componența acestuia în anexa 2.
  • Din cei 37 de membrii ai CCCDI, 18 provin de la INCD-uri (unii fiind chiar directori de INCD), plus picanterii de genul membri ai Academiei Oamenilor de Știință sau Patronatului Român din Cercetare și Proiectare. Despre ultimul am scris recent un articol intitulat „PRCP, PCR, PCRP, Pile-Cunoștințe-Relații, Polymerase Chain Reaction și alte cele”.
  • Așadar membrii CCCDI, inclusiv cei 18 provenind de la INCD-uri, desemnează niște comisii care urmează să evalueze proiecte dintre care unele venite din instituțiile pe care ei le reprezintă. Mai pe șleau: își aleg evaluatorii care le vor aloca banii în 2018 prin PN.
  • Faci parte dintr-un INCD care nu are reprezentant în CCCDI? Ghinion! Probabil INCD-ul tău va primi 20% din media veniturilor din cercetare-dezvoltare din ultimii 3 ani (vezi anexa 2 de aici). În timp ce „ai lor” vor primi limita maximă, de 60%.
  • Mai mult decât discutabile sunt și prevederile din anexa 5, adică declarația de imparțialitate, confidențialitate și competență. Astfel, potențialul evaluator declară că:

„nu sunt în legătură cu proiectele supuse evaluării (membru în echipa proiectului) și nu am participat la elaborarea propunerii de proiect”. Deducem că un colaborator apropiat al directorului de proiect, probabil co-autor pe articole științifice și/sau brevete își poate evalua colaboratorul (care probabil e și membru CCCDI și l-a desemnat printre cei 3 evaluatori);

„nu am fost angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în ultimii 5 ani în organizația care implementează proiectul” – Adică pe perioadă _nedeterminată_ nu e OK, dar dacă angajarea în acești ultimi 5 ani la instituția al cărei proiect îl evaluează este/a fost pe perioadă _determinată_ „treacă de la noi, merge!”? Poate evalua, nu?.

Pornind de la punctele anterioare ne întrebăm unde se trage linia la conflictul de interese? Mai există așa ceva în cercetarea din România? Știm că părem că batem apa în piuă pe acest subiect, însă evitarea conflictului de interese este unul dintre fundamentele eticii în cercetare!

Evaluarea proiectelor PN nu se face pro bono, experții evaluatori fiind remunerați pentru această activitate, cu sume pe care nu le cunoaștem, din banii publici. Ne amintim în acest context evaluările în baza cărora s-a acordat PN-ul anul trecut. După așa-zisa ierarhizare a proiectelor, în baza căreia fiecare INCD își va lua „felia” meritată (tradusă în procente variabile, în funcție de veniturile realizate anterior), a venit Ordinul ministerial prin care procentele au fost crescute tuturor INCD-urilor până la limita maximă de 60%, cu condiția ca 51% din etapa a doua de alocare a fondurilor (adică aproximativ 33% din bugetul total pe anul 2017) să fie credite de angajament.

Cu alte cuvinte banii publici alocați evaluatorilor au fost în van, ierarhia nemaicontând. Despre creditele de angajament am mai discutat și am concluzionat că ele pun povară pe instituții, acestea trebuind să se împrumute de la bănci comerciale, iar ulterior dobânzile vor trebui suportate din fonduri proprii. Ad Astra a cerut recent o situație cu modul în care au fost cheltuiți cei 487 milioane de lei, prevăzuți ca limită maximă în bugetul pe 2017.

Concluzii:

  • Alocăm, cu foarte mari întârzieri, 34% din banii (puțini) pe care-i primește cercetarea de la bugetul central unor instituții care au fost ultima dată evaluate (degeaba) în 2011/2012.
  • Așa-zisele evaluări sunt făcute într-o mare obscuritate, evaluatorii fiind numiți chiar de membrii ai INCD-urilor (aceștia făcând parte din CCCDI).
  • Faptul că un evaluator ar fi fost angajat la instituția al cărei proiect îl evaluează nu constituie conflict de interes atâta timp cât nu a fost angajat pe perioadă nedeterminată.
  • Dacă o dorește, ministrul poate să nu țină cont de acele evaluări (în fond, de ce ar ține, pentru că oricum sunt degeaba…).
  • Toate aceste comitete și comiții nu rezolvă problema finanțării INCD-urilor, iar primii care au de suferit sunt miile de cercetători din sistem.

Soluțiile pe care le propunem sunt detaliate în articolul nostru precedent.

Mizeria iese de sub preș odată cu singura competiție națională relevantă de proiecte de cercetare lansată în 2017

Dezastrul lăsat în urmă de cei doi miniștri ai cercetării din 2017, despre care a vorbit atât Ad Astra cât și fostul președinte al ANCSI din guvernul tehnocrat, are câteva „cireșe de pe tort”. Una dintre acestea este competiția Proiecte de dezvoltare instituțională – Proiecte Complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI), cu un buget de 435 milioane lei, atacată în instanță în prezent, dar cu contractele de finanțare semnate.

Anul 2017 a marcat pecetluirea utilizării evaluatorilor români în competițiile de proiecte de cercetare naționale. Experților internaționali li s-a dat un grațios ultim șut în fund; am vorbit despre asta aici, între timp proiectul de hotărâre de guvern transformându-se în HG.

Așadar, cei 435 milioane lei alocați competiției PCCDI au fost alocați folosind doar evaluatori „independenți” cu afiliere la instituții din România. Recent, UEFISCDI a publicat lista evaluatorilor folosiți, accesibilă aici. Continuă lectura “Mizeria iese de sub preș odată cu singura competiție națională relevantă de proiecte de cercetare lansată în 2017”

Cenușăreasa bugetului de stat, cercetarea, în mișcare browniană și în 2018

Fostul ministru al cercetării, dl Dr Georgescu Lucian (la ritmul în care se schimbă guvernele, ne simțim nevoiți să precizăm și numele celui care vremelnic ocupă fotoliul ministerial) promitea marea cu sarea într-un interviu din 6 septembrie 2017: execuție bugetară de 110%, bani mai mulți la cercetare (inclusiv prin credite de angajament), blama execuția bugetară deficitară a tehnocraților etc.

Dacă aveți curiozitatea de a urmării interviul, la min 0:54 apare următorul dialog:
Reporter: De la rectificare ce așteptări aveți?
Ministru: Nu am așteptări.
Reporter: Ar putea să vă taie din bani?
Ministru: Pe situație financiară care există nu cred…

La cinci zile după interviul de mai sus cercetarea pierdea 318 milioane lei, prin OUG de rectificare a Legii 6/2017, a bugetului de stat. Adică ajungea de la 1,7 la 1,4 mld lei, comparativ cu execuția bugetară de 1,8 mld lei pe 2016, a tehnocraților. Cu alte cuvinte, Ministerul Cercetării și Inovării nu a reușit să cheltuie nici măcar puținul care îi fusese alocat, adică cele 1,7 mld, ce să mai vorbim de execuția de 110% de care vorbea dl Dr Georgescu. Cu toate acestea a utilizat și credite de angajament, pentru care nu avem însă date, site-ul ministerului fiind opac în acest sens. Adică nu se știe câte astfel de credite de angajament au fost contractate, dar în mod sigur o parte din ele au fost rambursate tot în 2017. Speculăm că acest lucru s-a întâmplat tocmai ca urmare a faptului că MCI nu a reușit să cheltuie ce-i fusese alocat și avea nevoie să justifice măcar cele 1,4 mld alocate la rectificare. Continuă lectura “Cenușăreasa bugetului de stat, cercetarea, în mișcare browniană și în 2018”

Contrastele din MCI privind gestionarea evaluării proiectelor naționale de cercetare. Episodul PCCDI vs. PD + TE

NOU: 26 ianuarie 2018

Aflăm că săptămâna aceasta începe contractarea Proiectelor complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI). Printr-o informare apărută pe site-ul UEFISCDI ni se comunică practic că proiectelor declarate câștigătoare în primă fază li se va reduce bugetul cu ~ 30%, chiar dacă bugetul competiției a fost suplimentat cu ~ 75 milioane lei, se va prelungi perioada de implementare cu 3-8 luni, și se vor elimina procentele impuse, prin pachetul de informații, categoriilor de buget: proiecte componente, cecuri şi management.

La cele de mai sus noi am mai fi adăugat: având în vedere că evaluarea acestor proiecte s-a făcut cu experți evaluatori supercalificați, implicit cititori în stele, aceștia au fost în măsură să aprecieze inclusiv impactul pozitiv pe care l-ar avea diminuarea cu 30% a bugetelor și prelungirea perioadei contractuale. Bineînțeles, tot acești experți evaluatori și-au dat seama că banii tăiați de la cei fruntași, completați cu cele 75 de milioane suplimentare, vor ajunge să hrănească gurile flămânde ale celor care au căzut sub linie, dar nu mai jos de rata unitară de succes de 23% (nu 50, nu 40, ci 23%).

Dar stați un pic, nu evaluatorii au făcut aceste propuneri?! Pfff! O fi MCI, însuși?! Da, așa este! MCI le-a spus evaluatorilor „mulțumesc de efort”, ne descurcăm noi de aici, că doar avem noi pix în mână și putem da banii unde trebuie și cât trebuie.

Atenție! Tot MCI spune că nu mai contează ce procent aloci pe categoriile de buget. Cu alte cuvinte, limita de 5%, de exemplu, impusă pentru activități de management, poate fi umflată după bunul plac. Mai țineți minte când vă spuneam că ridicarea plafonului salarial la 50 EUR pe oră pentru cercetători va favoriza în primul rând managerii din cercetare?

Situația prezentă în „meciul” PCCDI vs PD + TE stă așa:

Buget total
PCCDI – 435 milioane lei
PD + TE – 85 milioane lei

Dată de depunere a proiectelor
PCCDI – 25 august 2017
PD + TE – 10 ianuarie 2017

Stadiul evaluării:
PCCDI – fază de contractare
PD + TE – evaluare în curs pentru PD și finalizată parțial pentru TE

Informarea privind contractarea PCCDI începe așa: „Având în vedere complexitatea procesului de evaluare…”

Cum explică MCI rapiditatea cu care s-a făcut evaluarea aceasta complexă, în timp ce evaluările pentru proiectele de tip Postdoc și Tinere Echipe (vezi bugetul lor comun comparativ cu cel al PCCDI) nu sunt finalizate încă, la mai bine de un an de la depunere?

Ceea ce face MCI cu aceste evaluări este o bătaie de joc la adresa segmentului tânăr din rândul cercetătorilor (nici nu mai pomenim ce este scris în programul de guvernare în privința modului în care aceștia vor fi stimulați, pentru că sunt clar vorbe în vânt, aruncate acolo din avânt propagandistic).

Din punctul nostru de vedere modificarea din mers, în repetate rânduri, a regulilor jocului în competiția PCCDI denotă fie amatorismul celor de la butoanele cercetării, fie reaua intenție de a direcționa banii discreționar. Pachetul de informații în baza căruia a fost deschisă această competiție a fost făcut ferfeliță în mers: nu s-a respectat calendarul, s-au dat bonificații la punctaje neprevăzute în acesta, s-au redimensionat perioadele de implementare, s-au diminuat bugete negociate în cadrul ședințelor de panel, s-au stabilit criterii suplimentare pentru evaluatori a.î. aceștia să poată fi și aplicanți în cadrul competiției, s-au eliminat procentele impuse categoriilor de buget etc.

Au fost 375 de proiecte depuse în cadrul competiției PCCDI. În prima etapă au fost înregistrate 117 contestații (2 soluționate pozitiv), iar în cea de-a doua 56 (nu se știe câte au fost admise). Vă lăsăm pe dvs. să calculați procentul directorilor de proiect care au contestat procesul de evaluare.

Pornind de la folosirea evaluatorilor cu afiliere în România, aflați inevitabil în conflict de interese (apropos, Ad Astra adună dovezi în acest sens în vederea unei noi acțiuni în instanță sau sesizări ale CNE), continuând cu modificări ale regulilor care au guvernat așa-zisa competiție și culminând cu diminuări ale bugetelor proiectelor declarate câștigătoare, ne întrebăm și noi dacă Prof Dr Tudor Oprea nu are dreptate în comentariul d-lui de la finalul acestui articol?

Și totuși, cum rămâne cu evaluările proiectelor de tip PD și respectiv TE? În privința celor din urmă la domeniul Chimie s-a întâmplat ceva care ne duce cu gândul la „vremurile bune”, când câștigătorii se știau dinainte, iar competițiile erau făcute de dragul de a fi făcute (ceva de genul evaluărilor programelor Nucleu). Așadar, la Chimie, dragi cititori, comisia de soluționare a contestațiilor a considerat că au toate atribuțiile și priceperea necesare să treacă peste notele date de cei 3 evaluatori independenți și ulterior de membrii panelului, a.î. să facă ei o listă finală „după chipul și asemănarea lor”. Mai multe despre aceasta în comunicatul Ad Astra.

Apropos de evaluările de la PD și TE, încă mai așteptăm răspuns din partea membrilor CNCS la scrisoarea noastră deschisă, în care solicitam lămuriri asupra modului în care au fost aleși evaluatorii, dacă aceștia au respectat criteriile minime impuse prin pachetul de informații al competiției, și cum s-a evitat conflictul de interese.

Good night, and good luck


Articolul inițial:

  • Ministerul Cercetării și Inovării are în prezent în desfășurare trei competiții majore de proiecte de cercetare, parte a PNCDI 3: PCCDI, PD și TE. Toate sunt parte a P1- Dezvoltarea sistemului național de CD, unul din cele patru mari programe ale PNCDI 3.

Câteva date despre cele 3 competiții:

Buget total
PCCDI – 360 milioane lei
PD + TE – 85 milioane lei

Posturi prevăzute în propunerile de proiecte
PCCDI – 26.151 (conform UEFISCDI)
PD + TE – 6.426 (am aproximat 2 posturi pentru un proiect PD și 4 posturi pentru unul TE)

Dată de depunere a proiectelor
PCCDI – 25 august a.c.
PD + TE – 10 ianuarie a.c.

Stadiul evaluării
PCCDI – rezultate preliminare afișate în 21 septembrie; dată estimată de finalizare a evaluării 26 septembrie a.c.
PD + TE – 64% și respectiv 75% din fișele individuale de evaluare alocate; dată estimată de finalizare a evaluării necunoscută. Continuă lectura “Contrastele din MCI privind gestionarea evaluării proiectelor naționale de cercetare. Episodul PCCDI vs. PD + TE”

PRCP, PCR, PCRP, Pile-Cunoștințe-Relații, Polymerase Chain Reaction și alte cele

De ani buni tot vedem prin presă câte un comunicat, luare de poziție, declarație etc. venite din partea PRCP – Patronatul Român din Cercetare și Proiectare. Deunăzi a apărut altul care spune în esență că e vai de capul nostru dacă reunificăm Ministerele Cercetării cu cel al Educației și că ce de lucruri (Not!) s-au realizat de când avem cele două ministere distincte.

Noi ne-am exprimat poziția față de acest subiect în articolul de aici. Pe scurt: „Ne îngrijorează viziunea ministrului actual care, într-un interviu recent, declara că tipul de cercetare pe care-l fac profesorii este diferit de cel pe care-l fac cercetătorii. Legătura organică dintre cercetare și educație pare a fi tăiată din start.

Dar totuși cine sunt și pe cine reprezintă cei din Patronatul de mai sus? Vă provocăm să găsiți site-ul web al d-lor, sau să ne indicați unde poate fi găsită lista membrilor și statutul. Singurul indiciu al existenței PRCP era până nu de mult disponibil aici, dar acum apare Page Not Found accesând link-ul. S-a ars până și sursa aceasta de informații privind PRCP! Putem intui care este statuatul actual și lista de membri ai acestui patronat apelând la Internet Archive unde am găsit statutul și lista de unități membre a PRCP din anul 2008.

Și totuși, comunicatele ies parcă din neant și, culmea, au impact în spațiul media și la nivelul decidenților politici.

Mai jos vom demonta neadevărurile incluse în ultimul comunicat PRCP (în font roșu), scris într-un limbaj de lemn, care pare neschimbat dinainte de revolutie, și care sună a strigăt de ajutor pentru menținerea status quo-ului actual privind păstrarea cercetării independentă de tina reprezentată de universități. Continuă lectura “PRCP, PCR, PCRP, Pile-Cunoștințe-Relații, Polymerase Chain Reaction și alte cele”