Dan Nica, un vizionar într-ale cercetării științifice, coleg cu dna Dăncilă în PE, lovește din nou!

România are cu ce se mândri în UE! Pe lângă faptul că o vom avea pe distinsa doamnă Viorica Dăncilă în fruntea Consiliului UE din 2019, îl avem în prezent și pe distinsul domn Dan Nica în funcția de raportor pentru programul cadru de cercetare al Uniunii, Orizont Europa, cu un buget de peste €100 miliarde. Da, este cel care propaga știri false în Parlamentul European (PE), în timpul audierii colegei sale, Dăncilă, în privința procentului de achitări în dosarele de corupție din România. 

V-am povestit într-un articol anterior cum în România se lansase deja Orizont Europa, în timp ce în restul UE acesta se va lansa în 2019. „Lansarea” din România s-a făcut în prezența dlui Dan Nica, prezentat ca „raportor al PE pentru Orizont Europa – Programul cadru pentru cercetare și inovare, reguli de participare și diseminare”. Din postura de cercetători și nu numai, regretăm profund că o persoană ca europarlamentarul român a ajuns să lucreze pe draftul programului Orizont Europa. Despre cum a fost desemnat ca raportor v-am povestit la finalul articolului anterior, dar ca principiu este vorba de o licitație între partidele din PE; nimic meritoriu deci. 

Google Translate pentru „legare de glie”

Săptămâna trecută dl Dan Nica a recidivat în PE, supărat tare pe chinezi, care, pare-se, ne fură banii din programele de cercetare finanțate de UE și se fac apoi nevăzuți. Concret, dl Nica era supărat că 80% din cercetătorii non-UE care câștigă granturi ERC (acestea reprezentând cireașa de pe tortul programului comun de cercetare al Uniunii) sunt chinezi și că aceștia își iau tălpășița după ce li se termină proiectul. Doamnele și domnii finuți de la ERC nu i-au spus în față că minte, nu s-au legat de CV-ului d-lui, și cu atât mai puțin de mustață. I-au trântit însă în față cifrele: din totalul de 8.564 de granturi acordate, doar 34 au fost câștigate de chinezi. Au mers un pic mai departe și i-au spus că cele 34 de granturi reprezintă (mai puțin de) 5% din totalul de 695 acordate unor cercetători non-UE, procent ce-i situează pe chinezi în urma americanilor, canadienilor, rușilor, indienilor și australienilor. Intuim că „finuții” de la ERC au pus toate cifrele pe tapet și au calculat și procentele pentru a se asigura că dl Nica nu folosește aceeași bază de calcul ca dl Liviu Pop, coleg de partid, pentru care 12 este mai mare decât 16 …

Vorbind în PE, dl Nica s-a folosit de argumentele „solide” de mai sus în privința cercetătorilor chinezi și a concluzionat că în viitorul program Orizon Europa trebuie să ne asigurăm că-i legăm pe aceștia și alți șmecheri ca ei de glia europeană. Evident, europarlamentarul nostru a avut de unde să se inspire, politica dâmbovițeană fiind o nesecată sursă; a se vedea cum Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) vrea să lege de glia strămoșească olimpicii români. 

Prin luarea de poziție de mai sus dl Nica copiază retorica promovată de Donald Trump cu „America First”, lansând principiul „Europe First”, deviind flagrant de la un alt principiu, atât de bine enunțat de Louis Pasteur: “La science ne connaît pas de pays, parce que la connaissance appartient à l’humanité, et elle est la torche qui illumine le monde.

Reacțiile din PE nu s-au lăsat așteptate. Astfel, vicepreședintele Comisiei Parlamentare pentru Industrie, Cercetare și Energie, dl Hans-Olaf Henkel, a spus despre propunerile românului că sunt ridicole, catalogându-le ca „o abordare masochistă a politicii științei”. Președintele ERC, dl Jean-Pierre Bourguignon, a reiterat importanța vitală a mobilității cercetătorilor, indiferent de naționalitate, în propagarea cunoașterii științifice la nivel global. Însăși misiunea ERC este aceea de a-i promova pe cei mai buni și creativi cercetători, de orice naționalitate. Pentru alte reacții vă îndreptăm spre articolul din Science Business. 

Reacționăm și noi, Doi Mici și un Anc, prin prezentul articol, dorind să-i relatăm dlui Nica cum am furat noi trei banii americanilor, elvețienilor, nemților și olandezilor, luându-ne tălpășița de la aceștia imediat ce ni s-au terminat proiectele: 

  • Primul „Mic”, Octavian Micu, a tocat peste 100.000 de dolaride la americani în timpul doctoratului și apoi peste 150.000 de euro de la nemți, în timpul postdoctoratului.
  • Al doilea „Mic”, Mihai Miclăuș, a tocat câteva sute de mii de dolari de la americani.
  • „Anc”-ul nu s-a lăsat nici el mai prejos și a dat găuri similare olandezilor și elvețienilor. 

După ce am terminat treaba pentru care am fost plătiți, să vezi pățanie: am plecat! Cam cum au făcut chinezii dlui Nica. Ah, că am lăsat în urmă rezultatele studiilor noastre, de care beneficiază nu doar cercetătorii din țările pe care le-am vizitat, ci întreaga lume, asta nu mai contează. Ce contează în accepțiunea raportorului român este ca toți cei care vin în UE să nu mai plece de aici, să-i legăm de glie și pe ei, similar olimpicilor români. Ca și cum legându-i vei stoarce tot din ei, iar la plecare îi mai și scuturi să cadă tot din buzunare și să intre în economia UE. 

Dle Nica, procedând astfel dovediți că practicile și principiile fundamentale ale cercetării la nivel înalt în plan mondial vă sunt străine, rezumându-vă la a fi un exponent al politicii dâmbovițene promovate în prezent; un exemplu fiind folosirea evaluatorilor naționali în competițiile de proiecte de cercetare; că deh, noi nu ne vindem țara! Ne-am uitat un pic și pe CV-ul sumar al dvs., disponibil în spațiul online, să vedem ce vă recomandă în această postură de raportor pentru PE într-un domeniu precum cercetarea. Nu ne-am dat seama la ce universitate v-ați susținut doctoratul în 2005. Poate ne lămuriți. Am remarcat însă puterea de muncă de care ați dat dovadă, în paralel cu studiile doctoratle fiind și ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (2000-2004), printre altele. Da, știm că ați primit un premiu al Academiei Române (AR) pentru asta, dar despre Premiile AR vom discuta într-un articol ulterior.

Reciclarea cadrelor și cercetarea românească – episodul Dr. Șerban Valeca

Având în vedere demisiile celor doi miniști, pe care remanierea guvernamentală nu i-a mai prins în fotolii, coaliția aflată la putere caută prin dulapul cu naftalină nume noi  pentru portofoliile de la Educație și Cercetare. Se potrivește de minune aici o strofă din Glossa lui M. Eminescu:

„Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece […]”

În pole-positions sunt Dr. Șerban Valeca la Cercetare și Dr. Daniel Breaz la Educație.

Dr. Valeca a mai fost la cârma MCI în prima jumătate de an 2017. Fiindu-i vehiculat numele pentru un viitor mandat considerăm de cuviință să analizăm realizările din timpul mandatului precedent care-l recomandă pentru unul nou.

 

La un Ctrl-F rapid printr-un fișier imaginar cu „realizări” nouă ne dă „not found”. Ba mai mult, dă și o eroare imediat mai jos: „File may be corrupt”. 

Am trecut deci la prelucrarea manuală a „realizărilor” din timpul mandatului dlui Dr. Șerban Valeca (ianuarie – iunie 2017):


  • Programul de Guvernare a fost în opinia d-lui cel care l-a obligat să intre cu cizmele în cele patru Consilii Consultative din subordinea MCI: al Cercetării Științifice (CNCS), cel Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CCCDI), de Etică (CNE) și cel pentru Transfer Tehnologic (CNTT). Componența acestora a fost complet schimbată la nici 4 luni de la numirea membrilor pentru un mandat de 4 ani. Vă veți întreba de ce, având în vedere că acestea sunt oricum consultative pentru ministru? Răspunsul: pentru ca prin pachetele de informații ale viitoarelor competiții, pe care aceste Consilii le întocmesc, să fie redusă drastic calitatea aplicanților, acestora fiindu-le permis să raporteze ca și „realizări” și premiile și medaliile de la Geneva (aspect despre care am mai povestit). În paralel cu MCI, și ministerul Educației a trecut la treabă, prin epurări în rândul membrilor CNATDCU (consiliul responsabil cu sanționarea plagiatelor), proces definitivat luna trecută, când au fost schimbați membrii vocali cu alții obedienți. 
  • poate cea mai nocivă „realizare” a mandatului Valeca-2017 a fost renunțarea la evaluatorii internaționali și folosirea exclusivă a celor români, implicit schimbarea limbii de depunere a proiectelor din engleză în română. Această măsură ne-a aruncat înapoi cu cel puțin o decadă în privința bunelor practici folosite în plan internațional în domeniul cercetării științifice. Despre asta nu mai povestim pentru că am făcut-o deja de destule ori, inclusiv în Nature. Pe scurt însă: suntem singurii din sistemele „vestice” de cercetare care nu permit accesul unor câștigători ai premiilor Nobel la evaluarea proiectelor de cercetare naționale, permițând însă unor aplicanți în competițiile naționale să fie și evaluator, sau soților să-și evalueze soțiile. 
  • nu a lansat nicio o competiție națională de proiecte. Prima și singura competiție națională de proiecte din cadrul Programului Național de Cercetare a fost lansată în toamnă, și a fost lovită de multiple scandaluri privind întregul proces, de la cele 3 zile de dezbateri publice asupra pachetului de informații, la modificări ale bugetelor proiectelor declarate câștigătoare, precum și ale timpului de implementare al acestora. 
  • nu a finalizat niciuna din competițiile naționale de proiecte lansate în 2016, acestea fiind contractate abia anul acesta, cu întârziere de mai bine de un an față de termenul stabilit. A fost nevoie de 3 miniștri ai actualei puteri la cârma MCI (deci nu putem da vina doar pe dl Valeca) pentru a finaliza toate cele patru competiții naționale de proiecte lansate de tehnocrați în 2016. Acestea au fost: Proiecte postdoctorale, Proiecte destinate formări de tinere Echipe, Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră și Proiecte de Cercetare Exploratorie.
  • mâna dreaptă a dlui Valeca a fost dl Dr. Lucian Georgescu, secretar de stat pe atunci, devenit ulterior ministru și reciclat ulterior în aceeași poziție de secretar de stat, pe care o ocupă în prezent. Dl Dr Georgescu este cel care la plecarea din minister a publicat un raport de activitate catalogat ca „între laudă de sine și „fake news” de către Ad Astra. Cu alte cuvinte dl Valeca a avut sfătuitori de nădejde, pe care probabil îi va avea și în noul mandat. Că deh, dacă aparatul merge, de ce să-l schimbi/repari?
  • programul ce asigura accesul cercetătorilor români la literatura de specialitate internațională (ANELIS+) a fost disfuncțional pe întreaga perioadă a mandatului. Cu alte cuvinte, acele reviste care permit accesul la conținut doar în baza unui abonament (adică majoritatea celor de top) erau inaccesibile românilor.
Ca o paranteză și fără vreo legătură cu Dl. Valeca, dintre aceste proiecte, niciunul nu este însă funcțional. Deocamdată, sperăm noi! Toate se poticnesc, cam ca și construcția autostrăzilor in România. Despre unul dintre acestea, proiectul DANUBIUS purtat de către ROSA prin spațiu pentru a fi aterizat ulterior înapoi în brațele celor de la MCI, v-am vorbit deja. Poate că ar fi cazul să dedicăm câteva articole în viitorul cât mai apropiat și celorlalte. Stay tuned! 

L-am întreba și noi pe dl Valeca, în lumina celor de mai sus, parafrazând un celebru comitet de selecție: „Cine vă recomandă? Unde v-ați calificat? Cu cine și la ce performanțe ați ajuns până acum?  Cu ce incepeți în noul Mandat la MCI?”. Nu ar fi mai util să vă concentrați energiile (nucleare) pe ALFRED și poate, să  ne demonstrați  utilitatea și motivul includerii acestuia în SNCDI 3? 

Miliardele de lei pompate de UE în cercetarea românească se înfundă într-un POC

Sursa foto: scienceabc.com

Până se hotărăsc mai marii din politică care va fi al 4-lea ministru al cercetării în mai puțin de 2 ani ne-am gândit să vă povestim un pic despre cele 2,6 miliarde de lei contractate deja prin Programul Operațional „Competitivitate” (POC) – Axa prioritară 1 (adică Cercetare), precum și miliardele ce vor urma.

Asupra ministrului interimar al cercetării, dl Viorel Ștefan, nu vom zăbovi prea mult, dar ne-am uitat un pic pe CV-ul d-lui, pentru a vedea ce-l califică pentru această funcție. Intuim că e vorba de doctoratul din 2002 de la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi, alma mater a ministrului #2 al actualei guvernări, dl Lucian Georgescu. De remarcat că în timp ce trudea la terminarea tezei domnul student doctorand Ștefan era și președinte al NAVROM SA Galați și președinte al Comisiei de Buget Finanțe de la Senat… 

Revenind la oile noastre, Strategia Națională de Cercetare (SNCDI 3) este pusă în practică în principal prin Planul Național de Cercetare (PNCDI 3) și  POC-ul de mai sus. 

Pentru PNCDI 3 se alocă anual de la bugetul de stat aproximativ 30% din bugetul Ministerului de resort (MCI), adică ~ 500 milioane lei, în timp ce POC-ul e bugetat cu mai mult de 500 milioane, constituite în principal din fonduri nerambursabile de la UE.  Continuă lectura “Miliardele de lei pompate de UE în cercetarea românească se înfundă într-un POC”

Doi Mici și un Anc suflă prima lumânare și fiori reci în ceafa decidenților politici din cercetare

No’ să ședem și să cugetăm, ca trei ardeleni neaoși ce suntem, ce am făcut în anul trecut de la primul articol ieșit de sub tipar pe blogul Doi Mici și un Anc.

Pe scurt ar fi:

  • 36 de articole, majoritatea semnate de către cei doi „mici” și „ancul”, dar și două articole invitate; mulțumim lui Tudor și Alex pentru contribuțiile lor.
  • Am fost intervievați și/sau articolele noastre au fost preluate în fluxul media național de către: Adevărul, Contributors, CursDeGuvernare, G4Media, GreatNews, HotNews, PSnews și PressOne. Le mulțumim și sperăm să fie interesați și pe viitor de ce avem de spus.
  • Am reușit să-i enervăm atât de tare cu critica noastră constructivă pe cei la Minister încât, în primă fază, ne-au cenzurat comentariile cu identitatea paginii noastre de Facebook, iar ulterior au trecut la cenzura directă a „micilor”. Pe „anc” se pare că-l mai tolerează. De remarcat totuși să sunt admise comentarii precum „asta iseamna ca si MCI cu tractoristul de la carma face parte din tot din acest “stat paralel”!”. 
  • PSD-ul a schimbat doi miniștri, pregătindu-se să-l scoată pe al treilea din pălărie. Bârfa în sat este că Șerban Valeca ar putea reveni la cârma MCI, cu tot cu reactorul lui de la Mioveni. De abia așteptăm să-l sfătuim și pe d-lui, mai ales că scurtul mandat de la începutul lui 2017 nu l-am prins.
  • Ne-am făcut și cont de Twitter, pentru chestii mărunte, că dacă ar fi să scriem articol pentru fiecare călcătură strâmbă a MCI …
  • Am supărat dar am și bucurat oameni. Dovadă stau comentariile negative/tendențioase după apariția unor articole, iar în partea opusă emailurile cu felicitări și respectiv cele două donații prin PayPal pe care le-am primit. Mulțumim Nicoletei și lui Alexandru.

Cele 36 de articole sunt în josul paginii, la un click distanță. Din titlurile și wordle-ul creat folosind conținutul acestora se remarcă principalele noastre preocupări pe blog. 

Am criticat mult (avem și ce, din păcate), dar am încercat să venim și cu soluții constructive în fiecare din articolele publicate. Am dedicat chiar articole întregi reformei în cercetare, atât la nivel macro, cât și aspecte concrete referitoare la bugetul cercetării și cum e acesta gestionat (defectuos), propuneri ce vizează resursa umană, transparentizarea actului de guvernare, am expus jocuri de culise, culminând cu minciuni și dezinformări propagate în spațiul mass-media de către guvernanți etc. 

Ce ne mână să facem toate acestea? Dorința de a vedea sistemul românesc de cercetare pe linia de plutire, în primă fază, și reformarea ulterioară a acestuia. Dar până să se urce cineva pe buldozer și să înceapă reforma din temelii a sistemului de cercetare noi vom continua cu metoda picăturii chinezești. 

Credem că vom avea motive să picurăm mulți ani de aici încolo, cu toate că ne-am dori să nu mai avem nimic negativ de scris și articolele noastre să descrie doar reușite remarcabile ale sistemului de cercetare din România.  Sperăm ca în timp să se formeze o masă critică de cercetători care să se implice activ pentru a determina o evoluție cât mai rapidă a lucrurilor.

Veți spune probabil că toate sunt în zadar.  Vă contrazicem! Exemplele de mai jos arată că sub presiune externă, sistemul poate fi nevoit să se schimbe puțin câte puțin: 

  • Am publicat articolul „Agenția Spațială Română (ROSA) coborâtă din ceruri în nămolul fertil al Deltei Dunării”. Coincidență (sau nu), Curtea de Conturi a început verificări și a blocat competiții de proiecte ce au fost reluate ulterior de către MCI conform cerințelor legale.
  • Am arătat că „băieții deștepți” din cercetare și-au tras o listă cu infrastructuri de cercetare ce urmau să primească vreo 200 de milioane de euro (fonduri nerambursabile). În același timp, Asociația Ad Astra a trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care îi informa în această privință. Acum Comisia Europeană verifică modul în care a fost întocmită lista. 
  • Am scris despre modul în care au fost gestionate competițiile de proiecte în 2017 și 2018. Asociația Ad Astra a intentat MCI procese în acest sens și există posibilitatea anulării competiției PCCDI, spre exemplu. 
  • Scrisoarea pe care am publicat-o în Nature pune presiune pe guvernanți, care atunci când își vor scoate nasul afară din România vor fi întrebați cum stă treaba cu evaluatorii aceia naționali, care-și evaluează proiectele între ei sau chiar între soț și soție. Nu vor avea de ales decât între a transpira și a da un răspuns, sau a se ascunde sub fusta Vioricăi Dăncilă. 

Suntem 15.000 de cercetători în România, și tot atâția în afara țării. Imaginați-vă cum ar lua deciziile viitorul ministru al cercetării (sau cel demisionar de acum, pentru că nu e exclus ca demisia „irevocabilă” să fie uitată într-un tocător de hârtie) dacă ar știi că predecesorul a fost urmărit penal pentru abuz în serviciu în mai multe dosare (nu multe, doar câteva). Un exemplu aici, în care un cercetător nemulțumit i-a făcut plângere penală ministrului. Bravo lui! Până suntem stat de drept, să ne folosim de cadrul legal și să ne cerem drepturile, iar atunci când simțim că suntem nedreptățiți să acționăm. 

Ce vă spunem mai sus nu reprezintă un îndemn la revoltă sau la blocarea activității unor instituții ale statului. Este un îndemn să ieșiți în față și prin efortul nostru comun să responsabilizăm factorul politic prin demascarea incompetenței, minciunii/dezinformării și jocurilor de culise. 


MCI confundă ceața cu lumina și dezinformarea cu adevărul în meciul cu Președinția

MCI împarte ovăzul celor 1600 de gâște producătoare de ouă poleite din cercetarea românească

Lansarea programului de cercetare Horizon Europe, programată pentru 2021, a avut deja loc în România

România trântește ușa în nas laureaților premiilor Nobel

In ce conditii te-ai intoarce in Romania?

Salonul de Inventică de la Geneva, ‘jde premii și țâșpe sute de medalii

„Ciolanul” de 2 miliarde de lei ce se aruncă cercetării de la buget să fie crăpat în două

Să ne amuzăm împreună lecturând Strategia Națională de Cercetare pe șapte ani, 2014-2020

Vine, vine primăvara, decidenții politici din cercetare culeg ghiocei

ADN-ul porumbului românesc criptează povești vechi de secole

Abrambureala cu cei 448 milioane lei ai contribuabililor continuă la Ministerul Cercetării

Spirala obscură prin care circulă o treime din bugetul public al Ministerului Cercetării și Inovării

Mizeria iese de sub preș odată cu singura competiție națională relevantă de proiecte de cercetare lansată în 2017

Cenușăreasa bugetului de stat, cercetarea, în mișcare browniană și în 2018

Contrastele din MCI privind gestionarea evaluării proiectelor naționale de cercetare. Episodul PCCDI vs. PD + TE

PRCP, PCR, PCRP, Pile-Cunoștințe-Relații, Polymerase Chain Reaction și alte cele

Habemus infrastructuri de cercetare! Habemus milioane de euro de alocat

Scrisoare deschisă adresată membrilor Consiliului Național al Cercetării Științifice

Cercetătorul roman adoptă poziția ghiocelului ca să treacă „iarna”, dar cizma îl strivește

Participăm la cercetarea internațională, dar cerem păsuiri la plata facturilor

Adio evaluatori internaționali! Noi nu ne vindem țara!

Scrisoare deschisă adresată directorului UEFISCDI, dl Prof Dr Adrian Curaj

Mii de cercetători din institutele naționale de C-D vor rămâne fără salariu la începutul lui 2018

Se apropie momentul adevărului pentru dl ministru al cercetării, Lucian Georgescu

Politica ușilor închise vs. „păsărică, mută-ți cuibul

Academia Română va avea o nouă lege – se pregătește covorul roșu pentru Ecaterina Andronescu

Ministerul Cercetării cenzurează comentariile incomode de pe pagina de Facebook oficială

Agenția Spațială Română (ROSA) coborâtă din ceruri în nămolul fertil al Deltei Dunării

Un sfert din bugetul Ministerului Cercetării și Inovării este alocat din pix

– Să mărim plafonul salarial al birjarului, dar să-i dăm o mârțoagă la căruță, că noi oricum avem șofer la merțan

Românie plai de dor, cercetarea-i sub covor … sau de ce nu mă atrage repatrierea

Costul performanței în cercetare: 70 de milioane euro anual

Reacție la interviurile recente ale ministrului cercetării dl Lucian Georgescu

O privire analitică asupra evaluărilor PCE

Ciurul spart al sistemului de cercetare romanesc pentru selecția resursei umane performante

Reintegrarea în sistemul de cercetare românesc, din perspectiva unui „înapoiat” de 6 ani

MCI confundă ceața cu lumina și dezinformarea cu adevărul în meciul cu Președinția

Săptămâna aceasta Președintele României a luat o poziție publică fermă împotriva proiectului de Ordonanță de Urgență care ar abroga legea cercetării avertizând „că cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90”. Salutăm poziția Președintelui, cu toate că am așteptat astfel de poziții și anterior!

Din partea MCI nu e prima dată când trage perdele de fum în încercarea de a acoperi haosul din cercetare, de care sunt direct răspunzători. E destul să ne amintim de „fake-news”-urile incluse în raportul de activitate al ministrului Lucian Georgescu. Acum însă, aflați în ring cu Președintele, au luat-o rău pe arătură.

Meciul a început luni, 6 august, cu comunicatul de presă al Președinției. La două zile distanță MCI reacționează, ca „să facem lumină în instituția prezidențială, sau cum ar spune latinul ”Fiat lux!”.”, cum citim în primul paragraf al comunicatului MCI.

Sursa foto: http://villagechurchvinings.org

Cu cele 122 milioane pierdute la rectificare credem că cei din MCI ar trebui să fie cei mai atenți cu lumina, și chiar să stingă câteva becuri, pentru a face economie, nu? Sau veți recurge la metoda clasică: tăiem bugetele proiectelor în derulare, câștigate prin competiții naționale, ca să plătim factura la curent pe Str. Mendeleev, nr. 21-25? Iar ca să fim în ton cu cei de la MCI (meciști, de aici încolo) care iau „act cu surprindere de ”avertismentul” public, lansat de către președintele României”, constatăm și noi cu surprindere cât de repede reacționează MCI la comunicatele Președinției. Dacă s-ar mișca la fel de repede și cu lansarea competițiilor naționale de proiecte, evaluarea și contractarea lor și cheltuirea banilor care le sunt alocați prin legea bugetului …

Ne spun meciștii în comunicatul lor că OG 57/2002, cunoscută și ca legea cercetării, că aceasta a suferit numeroase modificări (25 zic ei, numerotate de la #M1 la #M25) în cei 16 ani de la adoptare. Toate aceste modificări nu v-au dat oare de gândit în sensul că trebuie o dezbatere mult mai largă pentru o nouă lege a cercetării, pentru a nu repeta greșelile? După ce logică funcționați? Dați un OUG acum (nici măcar OG), ca să facă lumină în cei 16 ani de modificări legislative?

În continuare suntem informați că intrarea în UE a României a cauzat „nu mai puțin de 15 modificări și completări (n.r., ale legii cercetării) care au încercat să alinieze legislația cu nevoile societăți și cu statutul de stat membru al UE.”. Mințiți sau sunteți prost informați, ambele opțiuni ridicând mari semne de întrebare asupra capacității MCI de a gestiona activitatea de cercetare din România. Doar OG 41/2015 are legătură cu intrarea României în UE (și din aceasta doar unul din cele 22 de articole). Ne-am uitat la cele 15 listate de dvs., respectiv cele de după momentul aderării (#M11 – #M20). Chiar și aceea a fost emisă la 7 ani după intrarea României în UE.

Consternarea apare pe chipul meciștilor când spun „Considerăm că este inadmisibil ca un act care reglementează un astfel de domeniu să nu fie aprobat decât după foarte mult timp.” Cu referire la OG nr. 6 /2011 care a fost aprobată cu modificări și completări abia după șapte (7) ani prin Legea nr. 222/2018”. Bine, dar efecte a produs, sau nu? Întrebăm pentru un prieten. Dar așa e! Este inadmisibil ce s-a întâmplat! Oare cine e de vină? Președinția, Doi Mici și un Anc, sau „reprezentanții cercetătorilor și ai mediului universitar care au reclamat Administrației Prezidențiale pericolul alterării calității actului de cercetare din România”? Nu domnilor! Voi sunteți cei responsabili de haosul din cercetare! Dacă nu puteți face asta, clipiți din ochi, faceți-ne un semn, să vă ajutăm. Lăsați frâiele cercetării în mâinile celor care știu cu ce se mănâncă cercetarea, în mâinile experților.

Se lamentează meciștii că președintele României a trimis la reexaminare legea de aprobare a OG nr. 41/2015 „pentru motive generale, neindicând în niciun mod temeinicia trimiterii spre reexaminare.”. Dar oare la Nota de fundamentare execrabilă pe care ați pus-o în dezbatere publică pentru noul proiect de OUG v-ați uitat? Reamintiți-ne, vă rugăm, care sunt motivele urgenței?

Cum meciștii se întreabă de „preocuparea reală a Administrației Prezidențiale cu privire la domeniul cercetării”, ne face să afirmăm, la rându-ne, că aprobarea unor OUG-uri ca cel aflat în dezbatere publică acum ne arată și nouă „preocuparea reală” a MCI, anume aceea de a aloca banul public după bunul plac, prin mecanisme netransparente, înlăturând prevederi dureroase pentru ei și tagma lor precum „Promovarea cercetătorilor se face ţinându-se seama, în principal, de performanţa ştiinţifică, confirmată la nivel naţional şi internaţional”. Da, această ultimă propoziție este scoasă din proiectul de OUG pus în dezbatere publică. O regretabilă greșeală, nu-i așa? O fi dat ceva subaltern delete, la fel cum a dat copy/paste de pe Wikipedia când am descoperit că România are un perpetuum mobile sub forma Pilei Karpen…

Fiat lux zicem și noi, dragii noștri guvernanți! Pentru că se pare că bâjbâiți prin textele legislative. Dacă tot vă legați de „art. 33* la alin (1) din OG nr. 57/2002 se prevede că: ”Unitățile (…) pot fi evaluate (…)”, iar la alin (8) al aceluiași articol se prevede că:  ”Unitățile (…) sunt evaluate”. ” hai să vă spunem cum stă de fapt treaba:

Art. 33* la alin (1) din OG nr. 57/2002 prevede într-adevăr că unitățile (…) pot fi evaluate, dar se referă la unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, per ansamblu. Aruncați vă rugăm o privire la articolele 6, 7 și 8, ca să vedeți care sunt acestea, dacă nu le știți.

Alin (8) al aceluiași articol face referire la instituţiile din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a) şi c)-e). V-ați uitat oare să vedeți care sunt acestea? Vă spunem noi: a) institute naţionale de cercetare-dezvoltare; c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice ori de drept public, inclusiv institutele de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică ale instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate; e)centre internaţionale de cercetare-dezvoltare, cu sau fără personalitate juridică, înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale.

Este de la sine înțeles că acestea, prin importanța pe care o au, sunt evaluate, nu pot fi evaluate. Apropos, când le-ați evaluat ultima dată? În 2011-2012 cumva? Și ați folosit cumva rapoartele de evaluare în 2016? Vă ascultăm …

Continuând cu bâjbâiala juridică MCI ne informează că sunt două HG-uri ce nu i-ar lăsa, chipurile, să evalueze institute aflate în coordonarea aceluiași organism. Din nou, hai să vă ajutăm: HG nr. 1062/2011 face referire la prevederi ale OG nr.57/2002 care între timp au fost abrogate și/sau schimbate și privesc punctual normele metodologice pentru evaluarea şi clasificarea în vederea certificării a unităţilor şi instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare. Este deci firesc ca aceste norme să fie ancorate la forma actuală a OG nr.57/2002 la momentul în care sunt emise, cum e cazul HG nr. 97/2016.

La art. 43 din proiectul de OUG aflăm că tot ce mișcă în țara asta în materie de alocare a banului public în cercetare se va face în sistem competițional. Ce înțelegeți prin sistem competițional? Că se întrunește o comisie internă a MCI și triază 100 de proiecte înscrise în „competiție” și ulterior decide care sunt câștigătorii în baza unor criterii croite pentru cine trebuie? Una e să statuezi în lege sistem competițional și alta e să și aplici asta conform bunelor practici acceptate la nivel internațional. Să nu uităm, apropos de bunele practici, că ne-ați dus într-un con de umbră groasă prin încăpățânarea de a nu folosi evaluatori internaționali, imparțiali și de top, în competițiile naționale de proiecte.

Se mai zice în comunicatul MCI că sindicatele și patronatele, cu mic (fără anc) cu mare, au îmbrățișat propunerile din proiectul de OUG. Care sindicate, doamnelor și domnilor? Și care patronate? Cei care sunt apărătorii mediocrității în cercetare? Vă invităm să citiți articolul nostru de blog, legat de celebrul patronat din cercetare, populat în majoritate cu nulități științifice: „PRCP, PCR, PCRP, Pile-Cunoștințe-Relații, Polymerase Chain Reaction și alte cele”.

Iar de sindicate ce să mai zicem… vă ling din palmă, atâta timp cât le țineți robinetul deschis prin Programul Nucleu; și intenționați să faceți asta din plin prin noul OUG, fără o evaluare a performanței fiecărui INCD în parte și alocare ulterioară a banilor în concordanță cu aceasta.

Având de partea lor pe sindicaliștii și patronii de mai sus, meciștii se întreabă „în firescul acestei conversații virtuale: ”Cine sunt reprezentanții cercetătorilor și ai mediului universitar care au reclamat Administrației Prezidențiale pericolul alterării calității actului de cercetare din România?”. Nu ne arogăm nicidecum rolul de „reprezentanți”, dar sigur ne includem printre cei care fac tot ce pot să reclame colapsul cercetării românești nu doar președintelui României ci tuturor celor care ne ascultă și rezonează cu noi.

Și în sfârșit ajungem la una din principalele probleme: aflăm că dacă nu se aprobă OUG-ul „Acest lucru conduce, în mod cert, la bulversarea întregului sistem de cercetare cu grave consecințe atât asupra institutelor de cercetare, cât și asupra personalului de cercetare care funcționează la nivel național. Categoric, nu putem să nu ne întrebăm cine și-ar dori această finalitate, dar mai ales, de ce s-ar dori această finalitate?!”

Categoric, nu putem nici noi să nu ne întrebăm cine naiba a tot prorogat la nesfârșit termenele Programului Nucleu, fără a face o evaluare a Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare ale României? Să fie oare guvernanții? Acei guvernanți care la începutul acestui an au lăsat cercetătorii din INCD-uri fără salarii timp de 3 luni? Nu ne-o vindeți pe aia că fostul ministru e de vină. Implementați același program de guvernare, sunteți colegi de partid, ba mai mult, fostul ministru este acum secretar de stat în MCI. De ce nu ați făcut evaluarea INCD-urilor? De ce preferați să alocați „din pix” banii? Apropos, etapa a 4-a a Programului Nucleu din ce o mai achitați? Că tot vorbiți mai sus de  „bulversarea întregului sistem de cercetare cu grave consecințe atât asupra institutelor de cercetare”. Vi se pare că așa cum e merge strună?!

Apoi, a doua problemă spinoasă, căreia i se alocă un paragraf consistent din comunicat, este cea a punerii pe butuci a UEFISCDI. Deci asta vă doare, de fapt? Spuneți pe șleau. Nu mai vreți ca UEFISCDI să gestioneze 25% din fondurile MCI, majoritar transparent. Apropos, partea de 75% rămasă cât de transparent o gestionați? Domnilor, UEFISCDI ar trebui să gestioneze cel puțin 50% din fondurile MCI, ca unică unitate executivă a MCI, după o reorganizare a acesteia, în sensul asigurării transparenței totale a alocării banului public, precum și punerea acesteia sub o conducere aleasă prin concurs, din rândul cercetătorilor de top în plan internațional. Franța, Germania, Marea Britanie, Comisia Europeană – toate au o unitate executivă care alocă banul public prin competiții de proiecte. Vă este dor de CNMP? Sigur vă este dor, la fel și sfătuitorilor voștri de taină, sindicatele și PRCP. Pe vremea CNMP (2010 și înainte) era stabilitate și predictibilitate, în sensul că se știa când se lansează „competiția” națională de proiecte, precum și câștigătorii, în același timp. Nu luăm apărarea necondiționatăa UEFISCDI (unele explicații – sau lipsa lor – privind procesul de evaluare a proiectelor, mai ales în cadrul panelurilor, fiind neconvingătoare), dar spunem clar și răspicat că este singura unitate executivă cu potențial de a deveni un model de bune practici la nivel internațional. Nu uitați că Norvegia, țară unde corupția aproape că nu există, a ales UEFISCDI ca operator de program pentru EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare. Nu a ales nici ROSA, nici IFA, nici Organismul Intermediar din structura MCI. Ne întrebăm de ce?

Meciștii joacă tare mai departe și mint fără jenă spunând că „textul de lege în vigoare la această dată, respectiv art. 47 din OG nr.57/2002 cu modificările și completările ulterioare, este identic cu cel propus de noul act normativ.” Atât este de identic încât locul lui este luat de art. 39, din propunerea de OUG, care are 5 aliniate, în loc de cele 8 ale art. 47. Cuprinsul acestora nu este nici pe departe identic. Aliniatul 4 din OG 57 este șters. Acesta prevedea: „Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate atribui direct Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării conducerea de programe prevăzute în Planul naţional.” Vă doare tare această UEFISCDI. Oare ce v-a făcut? Nu a dat banii cui trebuie? Sau nu destui?

Praful în ochi se așterne lin peste comunicatul MCI, întâmpinând însă o ultimă turbulență în cel din urmă paragraf, unde ni se spune că rolul consiliilor consultative este întărit și bine definit, eliminând suprapunerile existente la acest moment. Pentru a-i crede pe cuvânt dar și pe text, suntem ghidați spre art. 65-66 ale proiectului de OUG. Respectivele articole sunt în fapt aceeași Mărie, cu altă pălărie. Rolul consiliilor consultative nu se schimbă cu nimic, ele nu sunt întărite și rămâne la latitudinea ministrului pe cine numește ca membrii. În noua formulare, aceste consilii sunt „formate din cercetători (…)”. Pot fi cercetători științifici, sau nu, cititori în stele, numerologi etc.

Stimabili meciști, repetăm, dacă aveți nevoie de ajutor, clipiți.