Al II-lea drept la replică din partea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”

În urma publicării pe blogul nostru a articolului „Un director de Institut Național de Cercetare din România câștigă cât președintele SUA” s-a pornit o întreagă avalanșă în presă (unii citând sursa, alții plagiind), unde a fost luat la ochi salariul directorului general al INCDS „Marin Drăcea”. La câteva ore după publicare am primit un prim drept la replică, pe care l-am publicat aici, venit din partea Directorului Economic al instituției vizate, dl Anghel Anghel, deci nu din partea reprezentantului legal. Comentariile noastre, în urma primului drept la replică, le găsiți la finalul articolului de aici

Azi am primit un al doilea drept la replică, de această dată semnat de Directorul General (DG) al Institutului, dl Ovidiu Badea. Acesta este accesibil aici.

Față de cele de mai sus dorim să facem următoarele precizări:

a) întreaga discuție pe seama salariului DG al INCDS „Marin Drăcea”, precum și al oricărui alt DG de INCD nu ar mai lăsa loc la nicio interpretare dacă prevederile legale ar fi respectate în privința publicării declarației de avere și a celei de interese. Reamintim tuturor DG că în calitatea d-lor de funcționari publici au obligația legală de a-și încărca respectivele declarații cel puțin pe site-ul instituției pe care o conduc. În cazul de față, locul celor două drepturi la replică, și al răspunsurilor noastre ar fi putut fi luat de simpla prezență a celor două declarații pe site-ul INCDS „Marin Drăcea”, unde toată lumea ar fi văzut negru pe alb ce venituri a avut/are DG al acestei instituții publice și/sau dacă defalcarea salarială ar fi parte componentă din rapoartele anuale prezentate de INCD-uri. Nu ne-am fi încurcat în Ordine de ministru, BVC-uri, prime și pensionări. 

b) Afirmațiile noastre au fost facute în baza unui Ordin de ministru publicat în MoF si am dorit cu bună intenție să prezentăm opiniei publice aspecte din salarizarea personalului INCD-urilor din România. Am menționat titulatura corectă la începutul articolului original, i.e. drepturi salariale, apoi trecând la salariu brut. Nu considerăm că în prealabil ar fi trebuit să cerem un punct de vedere de la fiecare din cele aproape 50 de INCD-uri ale României, discutând pe baza unui text legal, cu rubrici clare; și credem că niciun ziarist nu ar fi avut o abordare de acest fel. Recunoaștem că nu am avut știință de existența acelei pensionări a fostului DG, care a „pompat” drepturile salariale de la rubrica respectivă. De asemenea, nu puteam intui că la pensionarea unui cercetător acesta poate primi o bonificație de 10 salarii brute în cuantum net. 

c) Apreciem clarificările făcute de către personalul de la INCDS „Marin Drăcea” și că au prezentat spre publicare detaliile salariale ale DG-ului oferind explicații atât nouă cât și presei din România, dar reiterăm: întreaga tevatură ar fi fost evitată dacă pe site-ul instituției sau pe portalul http://declaratii.integritate.eu/ apăreau declarațiile de avere și respectiv interese ale DG, așa cum cere legea. 

În încheiere, rămânem la concluzia că drepturile salariale maxime ale DG ai unor INCD-uri, deși sunt legale, nu reflectă performanța științifică acestor institute. Reiterăm pe această cale necesitatea unei evaluări riguroase a tuturor INCD-urilor de către un corp de experți internaționali, la pachet cu cea a Institutelor Academiei Române, Academiilor de Ramură, Universităților și altor centre de cercetare aflate în subordinea diferitelor ministere. Doar o astfel de evaluare ar putea duce la discutarea unor bonusuri de performanță pentru activitatea managerială a DG.

Stăm la dispoziția oricui pentru lămuriri suplimentare pe tema de mai sus și vă asigurăm că rămânem fideli motto-ului blogului nostru („Cercetarea românească – creșterea și descreșterea ei), în speranța abordării pe viitor și a capitolului de „creștere”. Din păcate realitatea prezentă este de la tristă înspre bacoviană. 

Un director de Institut Național de Cercetare din România câștigă cât președintele SUA + drept la replică

Vă rugăm să vă așezați și să puneți cafeluța cât mai departe de laptop.

Știre:  

„Conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat prin Ordinul nr. 337/2019 din 23 mai 2019 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 569 din 11 iulie 2019 drepturile salariale ale directorului general (DG) de la INCD ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRĂCEA” pentru anul 2019 totalizează 1.943.000 lei!” V-am prevenit să vă așezați și să puneți cafeaua departe de tastatură. Chiar și Donald Trump va scrie un tweet la aflarea veștii legate de cât câștigă „urmașul lui Dracula”. 

Să detaliem. Salariul lunar brut al acestui DG este de aproximativ 162.000 lei, din care după ce se plătesc toate dările îi intră în cont aproximativ 95.000 lei. Adică vreo 20.000 EUR/lună Vorba aia: „Bă, ej nebun?” Cu cifra aceasta pe masă vor zice unii: și ce mai vor, dom’le, cei Doi Mici și Ancul? Se tot plâng că nu e bine în cercetarea românească. Și ne vom întreba deodată cu ei: cum naiba de nu ne invadează toți cercetătorii americani, englezi și germani, dacă e așa bine la noi? Ah, credem că știm de ce! Pentru că li se cere diploma de Bac, numărul de la pantof și culoarea ochilor bunicului din partea mamei. Toate legalizate, evident. Pffff!

Oricum, acesta nu este singurul salariu care șochează, chiar dacă e singurului cu șapte cifre. Următoarele, cu câte șase cifre, nu sunt mai puțin strigătoare la cer. Puteți consulta lista completă aici. Drepturile salariale ale DG apar la punctul 13 din bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărui institut. Ca să nu parcurgeți cele peste 40 de anexe, aici este podiumul: 

  • Directorul general al INCD TURBOMOTOARE COMOTI BUCUREȘTI încasează anul acesta 868.000 lei, adică aproximativ 42.000 lei net/lună
  • Directorul general al INCD PENTRU SECURITATE MINIERĂ ȘI PROTECȚIE ANTIEXPLOZIVĂ-INCD INSEMEX PETROSANI  încasează 811.000 mii lei, adică aproximativ 39.500 lei net/lună,
  • Directorul general al INCD “DELTA DUNĂRII”-INCDDD TULCEA primește 661.000 lei, adică aproximativ 32.000 lei net/lună,  
  • Directorul general al INCD PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ-ECOIND primește 580.000 lei, adică aproximativ 28.000lei net/lună.

În eșichierul doi mai există cațiva directori cu salarii de peste 400.000 lei/an. Media salariilor încasate de DG ai INCDurilor este de 342.000 lei/an

Motivați de aceste cifre ne-am gândit să căutăm, pentru noi doar – nu le făceam publice în acest articol, declarațiile de averi și interese de pe site-ul http://declaratii.integritate.eu/. Nu de alta, dar  DG de INCD-uri ocupă funcții publice, fiind numiți prin Ordine de ministru pentru mandate de patru ani, în baza unor contracte de management și a unor salarii negociate. Deci, am căutat ca să descoperim că cel puțin o parte dintre aceste declarații de averi și interese lipsesc de pe site-ul de mai sus

Înțelegeți că toate aceste sume, înainte să ajungă în Monitorul Oficial al României, au fost văzute de către Consiliile de Administrație ale INCD-urilor, cel puțin un director de direcție din minister, ceva secretar de stat, probabil, și de ministrul cercetării însuși, care le-a aprobat prin Ordin. Și desigur nimănui nu i s-a părut nimic suspect, nu s-au sesizat oamenii prin fața cărora au trecut, respectiv nu au luat nicio măsură.

Tot din aceste bugete de venituri și cheltuieli puteți calcula salariul mediu anual al personalului de cercetare pentru fiecare institut. Aveți grijă, că acestea nu mai sunt date pe an, iar unitatea de măsură nu mai este mii lei ci lei. Din calculele noastre reiese că în medie salariile directorilor generali sunt de 4,1 ori mai mari decât salariile medii ale personalului de cercetare în institutele pe care le conduc. Fruntaș este și aici DG al INCD ÎN SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA” cu 22 salarii medii. Urmează DG al INCD TURBOMOTOARE COMOTI BUCUREŞTI cu 8,9 salarii medii, DG al INCD PENTRU SECURITATE MINIERĂ ŞI PROTECŢIE ANTIEXPLOZIVĂ – INCD INSEMEX PETROŞANI cu 8,8 salarii medii, DG al INCD PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ – ECOIND cu 7,4 salarii medii, DG al INCD “DELTA DUNĂRII” – INCDDD TULCEA cu 5,9 salarii medii

Și dacă tot suntem la capitolul Topurilor, ne-am uitat și la cel al procentelor pe care le reprezintă salariile DG din totalul cheltuielilor de personal ale INCDurilor pe care le conduc.  

În acest caz câștigă INCD PENTRU PROTECŢIA MUNCII “ALEXANDRU DARABONT” unde salariul DG reprezintă 8,5% din totalul cheltuielilor de personal ale institutului. Urmează INCD PENTRU BIOTEHNOLOGII ÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI-ARGEŞ unde DG primește 7% din totalul cheltuielilor de personal, INCD PENTRU ENERGIE – ICEMENERG BUCUREŞTI unde DG primește 6,2%, INCD PENTRU SECURITATE MINIERĂ ŞI PROTECŢIE ANTIEXPLOZIVĂ – INCD INSEMEX PETROŞANI unde DG primește tot 6,2%.

Precizare: Nu în toate INCDurile salariile DG sunt exagerate, însă aceste excepții, deloc puține, te pun pe gânduri, în cel mai bun caz.

Oare ce fac oamenii aceștia ca să „merite” atâția bani? Este posibil ca DG ai INCDurilor să fie recompensați atât de bine pentru că ei apără interesele cercetătorilor atunci când MCI întârzie lansarea competiției Nucleu cu trei luni după  începutul anului oferindu-le acestora soluții cum ar fi să iși ia concediu fără plată pentru această perioadă? Sau poate semnează scrisori comune cu care se duc apoi la MCI și bat cu pumnul în masa ministrului cerând lansarea anuală de competiții de proiecte cu buget rezonabil și evaluate imparțial de către evaluatori internaționali. Glumim, desigur. Toate acestea nu se întâmplă.

Revenind în universul nostru, acum înțelegeți motivul pentru care indiferent câte tâmpenii face ministerul, indiferent câte lucruri merg greșit în cercetarea din România, că nu sunt competiții, că Nucleul întârzie, directorii INCD-urilor niciodată nu ies în față să critice ministerul sau pe ministrul cercetării! Păi de ce ar face-o? Scaunele lor sunt mai mult decât calduțe. Banii lor nu depind de competiții (ei nu trebuie să iși ia concediu fără plată nici dacă nu se lansează programul Nucleu) și nu este deloc în interesul lor să facă valuri riscând astfel să se trezească schimbați din funcție sau ca mandatul să nu le fie reînnoit.

Ah, era să uităm, anul trecut s-a constituit Consiliul Național al Directorilor Generali de Institute Naționale de Cercetare Dezvoltare (CNDG-INCD), de parcă nu mai mult de jumătate din Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare e reprezentat de DG et al. Da, membrii CCCDI sunt remunerați suplimentar salariului de bază. Și da, DG ai unor INCDuri sunt membri în Consiliile de Administrație ale altor INCDuri. Și da, Consiliile de Administrație primesc o sumă anuală cam la fel cu cea a DG (vezi punctul 12 al anexelor la OM 337/2019). 


Drept la replică – INCDS „Marin Drăcea”

La link-ul de aici redăm un drept la replică, semnat de directorul economic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.


Later edit (ora 15:00):

Față de dreptul la replică de mai sus adăugăm următoarele: conform aliniatului II-1-b din Ordinul de Ministru 401/2018, drepturile salariale ale directorului general au totalizat anul trecut 1.077.000 lei. Așadar, acest INCD achită în doi ani peste 3 milioane de lei celor doi directori generali. De asemenea, ne întrebăm ce negocieri au avut loc astfel încât CCM-ul semnat în acest INCD să permită acordarea la pensionare a 10 salarii brute? De cele 12 salarii suplimentare pentru performanță nici nu mai zicem. Vă întrebăm doar dacă știți vreun INCD din România care să fi publicat în Nature/Science cu autor principal afiliat lor?

În încheiere, cu toate aceste update-uri rămâne întrebarea de ce există aceste discrepanțe enorme între sumele totale încasate de DG de la diferite institute? Ce rezultate de excepție îi departajează?

Despre încurcarea descurcării ițelor de la ELI-NP (Laserul de la Măgurele)

România are în prezent trei infrastructuri majore de cercetare: ELI-NP (Laserul de la Măgurele), DANUBIUS-RI (un viitor hub pentru studiul sistemului Dunăre-Deltă-Mare) şi ALFRED (visul unui viitor Reactor Nuclear la Mioveni), Ministerul Cercetării alocând pentru acestea sume importante de bani; cel puțin 300 milioane lei, din care peste 2/3 sunt, sau au fost deja direcționate spre primul obiectiv. 

Lăsând la o parte (mai precis pe seama experților din domeniile respective) aspectele științifice ce au dus la desemnarea celor 3 ca purtătoare de stindard pentru cercetarea românească, ne-au atras atenția relatările din presă legate de ELI-NP. După cum se știe deja (inclusiv  din investigația Recorder de aici), există probleme legate de sursa de raze gamma care ar trebui să reprezinte una dintre componentele principale ale ELI-NP, alături de cei doi laseri de mare putere. 

În anul 2014 Consorțiul EuroGammaS (EGS) a câștigat licitația pentru această sursă, dar când a venit vremea să o instaleze au apărut problemele.
EGS spune că au făcut teste/măsurători și că structura clădirii ELI-NP nu respectă standardele din contract, motiv pentru care nu pot instala sursa gamma. (mai multe detalii  aici


Directorul institutului național care găzduiește laserul, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), spunea că au fost respectate standardele și că instalarea nu trebuie să depindă de clădire, fiind asemănătoare instalării unui pian (sic!). În plus, de ce atâta încredere în expertiza străinilor și nu în cea a corpului științific românesc pentru a stabili dacă e la boloboc șapa sau nu? 😉

Atâta doar că „pianul” s-a „instalat” în instanță. Adica EGS a dat în judecată IFIN-HH. Dacă vreți să urmăriți procesul, căutați pe portal.just.ro dosarul cu nr. 3896/93/2018 aflat pe rol la Tribunalul Ilfov. Aici sunt în joc € 67 milioane în mare parte bani din fonduri europene.


Cum rezolvarea cauzelor în instanță este de durată, ce s-au gândit cei de la IFIN-HH? Hocus POCus! Facem licitație pentru o altă sursă de raze gamma numită VEGA. De unde bani? Păi v-am zis: POCus, că nu prea au cum sa fie aceeași bani ca pentru prima sursă; pentru aceia există un proces în instanță. Au deschis licitația pe SEAP pentru € 49 milioane (detalii aici). (Apropos de POCus și POC-uri, vă recomandăm articolul nostru de blog „Miliardele de lei pompate de UE în cercetarea românească se înfundă într-un POC” de aici)

Doar că a apărut o contestație, accesibilă pe pagina de web a ELI-NP.  Fișierul, parte din arhiva Sistem VEGA, poate fi vizualizat aici. Contestatarul este ușor de intuit chiar dacă are numele redactat, pentru că face referire la faptul că a fost câștigătorul contractului pentru sursa initială de raze gamma. Acesta cere Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor să spună „Stop joc!” apelului pentru sursa VEGA.  

Contestația detaliază și motivele pentru care au dat anterior în judecată IFIN-HH: EGS contestă nulitatea declarației unilaterale de rezoluțiune a contractului pentru sursă de raze gamma, cere IFIN-HH să pună la dispoziția lor infrastructurile așa cum scrie în Caietul de Sarcini și Propunerea Tehnică, prelungirea termenelor de livrare pentru date ulterioare momentului în care clădirea va respecta parametri din actele menționate, respectiv returnarea penalităților de întârziere de ~ € 2.3 milioane. 

Și mai importantă este însă problema de fond: obiectul celor două proceduri de atribuire, cea din 2013 pentru Gamma Beam și cea din 2019 pentru sistemul VEGA, este același: sistemul VEGA se va instala în clădirea în care trebuia pus inițial sistemul Gamma Beam, energia fasciculelor de fotoni este aceeași pentru cele două sisteme, respectiv 19.5 Mev, specificațiile tehnice ale celor două fascicule sunt aceleași. În aceste condiții, dacă se face un alt sistem ca cel conceput de ei, dosarul nr. 3896/93/2018 rămâne parțial fără obiect, întrucât EGS oricum nu va mai putea obliga IFIN-HH să le pună la dispoziție facilitățile și infrastructura, respectiv nu vor mai avea pentru ce prelungi termenele de livrare (presupunând că vor avea câștig de cauză în instanță). De asemenea contestatarul spune că inițierea procedurii e nelegală pentru că eludează principiul transparenței. Asta pentru că noul sistem e la fel cu cel pentru care s-a făcut deja licitație în 2013, doar că sub un alt nume. 

Cum înțelegem noi situația? EGS spune că ei au făcut o sursă care este unică și concepută special pentru ELI. Dacă se face o altă sursă identică cu același scop, ei nu mai au ce să facă cu cea pe care deja au construit-o și pentru care ar trebui să încaseze cei € 67 milioane, adică ei pierd indiferent de rezultatul procesului. De asemenea, o parte dintre echipamente, care se află deja în Măgurele, zic ei, își vor pierde funcționalitatea și valoarea. De aceea ei cer ca până nu dă instanța un verdict în dosarul nr. 3896/93/2018 să fie suspendată procedura de atribuire pentru un sistem similar cu cel făcut de ei. În plus, se înțelege din cerere că ei deja au făcut munca dar nu au fost plătiți și deci prin urmare au dificultăți financiare. 

Pentru mai multe detalii aparute pe acest subiect, vă recomandăm și articolul apărut cu câteva săptămâni în revista Nature, de aici.

Câteva puncte din articol:  (i) datorită problemelor legate de sursa de raze gamma și anulării contractului cu EuroGammaS de către partea română, ELI-NP a fost scos de către celelalte țări din viitoarea entitate legală care va superviza proiectul ELI (n.r., partea română fiind una din cele 3 entități ale ELI) și va strânge anual câte €75 milioane necesare pentru funcționare. Este vorba despre un European Research Infrastructure Consortium (ERIC); (ii) Directorul general al ELI spunea: “We believe our Romanian colleagues will be able to resolve the issues and they will have the possibility to join the ERIC at that time.”

Comisia Europeană a încercat să medieze conflictul: (i) s-a agreat în această mediere că anularea contractului trebuie întoarsă, că IFIN-HH ar trebui să modifice clădirea așa cum cere EuroGammaS, iar aceștia să instaleze ulterior sursa. România nu a semnat aceste acte; (ii) EuroGammaS s-au oferit să modifice clădirea pe cheltuiala lor însă IFIN-HH nu acceptă; (iii) cei de la Comisia Europeană și miniștrii francez și italian i-au scris în aprilie ministrului cercetării din România, însă scrisoarea lor a rămas fără răspuns; (iv) Miniștrii fracez și italian au scris că în aceste condiții este dificil pentru cercetătorii din țările lor să continue colaborarea cu ELI-NP; (v) Directorul IFIN-HH ar vrea ca institutul să fie parte a ERIC doar cu laserii și fără sursă de raze gamma, însă șeful laserului din Cehia spune că scopul ELI nu a fost să facă cel mai puternic laser ci să aibă beamlines și arii experimentale. Hmm, să mai tragem o concluzie sugerată? 

Cum se va termina toată încurcătură asta și cine sunt vinovații?  Suntem și noi curioși. Sunt mulți bani în joc și cineva va deconta, iar persoanele ce vor fi găsite vinovate vor trebui trase la răspundere. Interesul și curiozitatea noastră sunt cu atât mai mari cu cât finanțarea sistemului românesc de cercetare este în cădere liberă (detalii aici), concomitent cu îndepărtarea de principiul alocării banilor din cercetare prin competiții naționale, preferându-se mai mult alocările directe. Nu contestăm nevoia sau dorința decidenților politici de a avea infrastructuri de cercetare „vârf de lance” în anumite domenii, dar modul în care alegem aceste vârfuri și implementarea ulterioară a proiectelor lasă de dorit.

În loc de Post Scriptum: Sperăm ca în urma acestor probleme să nu ajungem din nou la retorica: străinii, văzând cercetarea remarcabilă care se face în România, ne pun orice piedici pot pentru a ne tăia avântul și a ne fura ideile!