Ne arată străinii cum să organizăm o competiție națională – Ministerul Cercetării e incapabil

După ce Ministerul Cercetării ne-a obișnuit cu „balcanismele” sale când vine vorba de organizarea unei competiții naționale de proiecte, EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare, organizate de Norvegia, Islanda și Liechtenstein în România, pe banii lor, contrastează puternic, aducând un aer vestic la toate capitolele. 

EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare fac parte din contribuția celor 3 state membre ale Spațiului Economic European (EEA) pentru statele mai puțin dezvoltate ale UE. Deci sunt banii contribuabililor din statele respective, investiți în România, ca parte a acordurilor de aderare la spațiul EEA. 

EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare

Modul în care a fost organizată ultima competiție EEA Grants este ca o palmă dată pe obrazul (gros) al Ministerului Cercetării. De la folosirea evaluatorilor străini (inclusiv folosirea limbii engleze pentru depunerea proiectelor), la existența unui Comitet de Program cu atribuții clare, respectarea și chiar devansarea termenelor privind desfășurarea competiției, transparență maximă și la alegerea unui operator de program detestat de meciști, totul respiră un aer vestic în această competiție. Ne arată că se poate și în România organiza o competiție cinstită de proiecte de cercetare și cu buget consistent (fiecare din proiectele câștigătoare primesc aprox. 1,5 milioane EUR). 

Punem mai jos în oglindă principiile și practicile care stau la baza organizării competițiilor naționale de proiecte de cercetare în Minister și respectiv cele 3 state EEA, în speranța că meciștii vor înțelege câte ceva chiar și în ultimul ceas:

Operatorul de program ales

MCI: are 3 operatori de program, dar prin modificările de anul trecut la legea cercetării a scos pe linie moartă UEFISCDI– probabil că aceasta nu direcționa cum trebuie și mai ales, cui trebuie, banii primiți de la Minister. Între timp, Institutul de Fizică Atomică a fost desemnat operator de program pentru proiecte în colaborare cu Agenția Universitară a Francofoniei. Înainte de asta, Agenția Spațială Română a coordonat o competiție în cadrul proiectului DANUBIUS-RI.

EEAa ales ca operator de program tocmai UEFISCDI. Măi să fie! Ce ți-e și cu soroșiștii ăștia … 

Formarea echipelor de cercetare

MCI: Ultima competiție majoră de proiecte din cadrul Programului Național de Cercetare 2014-2020, ce implică echipe de cercetători din mai multe instituții (și anume Proiecte de finanţare a excelenței în CDI), a fost lansată anul trecut, având termen de depunere două săptămâni. În acest interval cercetătorilor li s-a cerut să scrie proiecte de câte 8 milioane de lei.

EEA: competiția EEA Grants – Proiecte Colaborative de Cercetare (unde bugetul maxim al unui proiect a fost de 1,5 milioane EUR, deci similar cu cel acordat de MCI) a fost lansată concomitent cu cea de Mobility Grants, în luna aprilie 2018 – adică mai mult de 5 lunipână la termenul de depunere al proiectelor. Așadar, în vederea stimulării formării de echipe solide și competitive, au fost alocate fonduri prin care echipele din cele 4 state s-au vizitat reciproc, au stat la masă și au pus lumea la cale înainte de a intra în competiție. 

Cine girează și coordonează științific programul?

MCI: se bazează pe niște consilii consultative din subordine, pe care ministrul le rade rapid printr-o țidulădacă nu-i mănâncă din palmă, sau, fiind consultative, nici măcar nu le bagă în seamă. A se vedea activitatea (inexistentă) a CNCS (Consiliul Național al Cercetării Științifice) și CCCDI (Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare), rase și repopulate în 2017 de ministrul Valeca, la 4 luni după ce fuseseră numiți membrii pentru un mandat de 4 ani. Atât de bine funcționează mecanismul încât, spre exemplu, CNCS a livrat MCI o listă de potențiali evaluatori de proiecte, iar acesta din urmă i-a avizat, fără ca cei nominalizați să fi îndeplinit măcar criteriile minime de eligibilitate prevăzute în pachetul de informații aferent competiției Tinere Echipe 2016. 

EEA: folosește un Comitet de program compus din 5 personalități științifice+ 2 membri supleanți. Realizările științifice ale acestora sunt enumerate în dreptul numelui (cu poză, dacă mai contează și asta). Cei 5+2 garantează cu numele și reputația lor că programul este implementat și dus la bun sfârșit în conformitate cu bunele practic internaționale. Cei 5+2 nu-și pot delega atribuțiile și sunt înlocuiți doar în urma unei demisii sau decesului. Ei supervizează întreg procesul de evaluare inițială, intermediară și finală.  

Evaluatorii

MCI: ține morțiș să ne facă unici în rândul statelor vestice prin încăpățânarea de a utiliza evaluatori naționali, ajungând la situații ridicole, mustind a conflicte de interese, ca în cazul competiției PCCDI 2017 (Proiecte în Consorții CDI), când celor care au aplicat li s-a permis să și evalueze, ba mai mult, au fost cazuri de soț aplicant și soție evaluatoare. Evident, limba în care cercetătorii români sunt nevoiți să se exprime este româna, pentru ca experții evaluatori să înțeleagă ce și cum, și să nu uităm … pentru ca agenturili străine să nu aibă acces la ideile minților luminate din România. 

EEAevaluatorii internaționaliau fost aleși exclusiv din afara celor 4 state implicate (România, Norvegia, Islanda șiLiechtenstein), fiind obligatoriu localizați în instituții gazdă din afara acestora. Limba de depunere a proiectelor a fost engleza

Calendarul competiției

MCI: v-am provocat în urmă cu ceva timp să numiți o singură competiție de proiecte pentru care calendarul a fost respectat. Reînnoim această provocare! Și până vă gândiți, vă reamintim că MCI a reușit performanța de a finaliza competiții de proiecte lansate în vara-toamna lui 2016, abia în toamna lui 2018, timp în care s-au perindat pe la cârma Cercetării nu mai puțin de 5 miniștri + secretarul de stat tehnocrat care a lansat competițiile.  

EEAcalendarul competiției a fost respectat. Proiectele ajung în faza de contractare în interval de 6 luni de la lansarea competiției. Simplu.

Concluzia este simplă, pentru cine are ochi să vadă și urechi să audă: în România se poate organiza o competiție națională de proiecte în conformitate cu bunele practici internaționale, acestea incluzând, la modul minimal:

  1. Evaluatori internaționali.
  2. Transparență în evaluare.
  3. Respectarea ghidului aplicantului/pachetului de informații.
  4. Alegerea adecvată a unui operator de program, acesta având sarcina de a implementa un set de reguli stabilit de un grup de experți, care girează cu numele și reputația lor buna desfășurare a întregului proces, de la evaluare până la finalizarea programului. 

Reacție la dezinformările din conferința de presă a ministrului cercetării

Ministrul cercetării, dl Nicolae Hurduc, a continuat în cadrul conferinței de presă de săptămâna aceasta (înregistrată aici) dezinformările incluse în raportul pe 2018 al ministerului pe care-l conduce. 

Pe scurt:

  • programul de guvernare nu este nici pe departe respectat! Dacă ar fi fost, MCI ar fi trebuit să aibă anul acesta un buget de 4,77 miliarde comparativ cu 1,78 cât are în prezent. Mai mult, cele 1,78 miliarde de anul acesta nu respectă nici măcar Hotărârea de Guvern de aprobare a Strategiei Naționale de Cercetare, care prevede pentru anul în curs un buget de 8,3 miliarde pentru cercetare. 
  • ministrul declară că predictibilitatea sistemului de cercetare este asigurată acum de creditele de angajament. Or, acestea sunt exact opusul, fiind niște bani virtuali, angajați din bugetele anilor viitor, când habar nu ai cum va evolua bugetul statului și cât din acesta va fi repartizat cercetării. Ca să nu mai vorbim că o schimbare de guvern poate schimba radical perspectiva cheltuirii acestora. 
  • ministrul dovedește că nu are habar de structura programului cadru european în privința cercetării (Orizont 2020), când declară că acesta pune accent pe cercetarea aplicativă, și nici nu știe că are o durată de 7 ani, nu 6, cum declară repetat dlui.  
  • în privința Laserului de la Măgurele (ELI-NP) declară cu nonșalanță că Ministerul nu-i poate ajuta în litigiul cu consorțiul ce trebuie să instaleze sursa de raze gama, când de fapt ELI-NP este parte componentă a unui Institut Național de Cercetare din subordinea Ministerului, anume IFIN-HH. 

Conferința de presă s-a axat pe două subiecte: bugetul cercetării românești și agenda României la Președinția Consiliului UE. Dacă am fi fost în locul dlui ministru am fi avut și noi două subiecte pe ordinea de zi, dar un pic diferite:

  1. Ne-am fi recunoscut greșeala și am fi retras afirmațiile conform cărora teoria evoluției prin selecție naturală nu este validă. Ad Astra i-o cam servește în acest sens 😉
  2. Am fi spus poporului că actualul Guvern nu-și poate respecta programul de guvernare din motivele x, y și z (habar nu avem care ar putea fi acestea, dar dl Hurduc ar trebui să știe) și prin urmare va aloca MCI doar 0,179% din PIB, nu 0,8% cât prevăd normativele în vigoare (HG 929/2014). Iar apoi am fi spus că jumătate din puținul primit va fi alocat competițiilor naționale de proiecte, evaluate cu evaluatori externi aleși pe sprânceană. 
  3. Opțional, am fi extins ordinea de zi cu încă un punct în care ne-am fi prezentat demisia. 

Dar nu, dl ministru a ales calea demagogiei și dezinformării. Astfel:

Capitolul 1

BUGET alocat cercetării

  • A ales să spună că bugetul de anul acesta este cu 27% mai mare decât cel de anul trecut, care a fost de 1,64 miliarde lei. Dacă dl ministru ar fi făcut calculele, o creștere de 27% ar fi însemnat ca anul acesta să avem 2,08 miliarde lei alocați MCI, nu 1,79 cât avem acum. I-am făcut însă noi calculele corecte și așa-zisa creștere este raportată la execuția bugetară din 2018, adică în raport cu banii pe care au reușit să-i cheltuie la final de an, adică 1,4 din totalul de 1,64 miliarde alocați MCI. 
  • În contextul de mai sus, și în lumina declarației din conferința de presă cum că „S-a respectat programul de guvernare a PSD, respectiv creștere bugetară de 30%”, ținem să-i reîmprospătăm memoria dlui ministru asupra conținutului propriului program de guvernare, accesibil aici. Acesta prevede „Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual”. Și subliniem alocat, pentru că acesta înseamnă să te raportezi la ce s-a alocat prin legea bugetului de stat, nu la execuția bugetară, adică ce ai reușit să cheltui din cât ți s-a alocat. Iar această prevedere se regăsește cu copy-paste în toate programele partidului domniei sale, de la preluarea guvernării încoace. Prin urmare, pornind de la bugetul de referință alocat cercetării în 2016, de 2,17 miliarde, și aplicând creșterea anuală de 30% ar însemna ca anul acesta să avem 4,77 miliarde alocate cercetării. 
  • Apar în discursul dlui ministru 3,3 miliarde lei sub formă de credite de angajament despre care d-lui declară că sunt „o componentă bugetară ce ne permite să generăm un buget predictibil, predictibilitatea fiind o problemă a MCI în ultimii ani, pentru că nu au putut fi pornite la timp competițiile naționale de proiecte”. Ridicându-ne de sub masă la auzul acestora ne întrebăm sincer dacă dl ministru are habar ce sunt acelea credite de angajament și cum poate să le lege pe acestea de predictibilitate? Creditele de angajament sunt bani virtuali. E ca și cum vindem pielea ursului din pădure. Să spui că folosind acești bani asiguri predictibilitate în cercetare denotă cel puțin o necunoaștere a mecanismelor de finanțare a cercetării. Creditele de angajament nu fac decât să pună presiune pe bugetele anilor următori, iar gestionarea acestei presiuni depinde exclusiv de guvernul de atunci. Sau mergeți cumva pe principiul „după noi potopul”? 
    • D-le ministru, întrebare de 10 puncte: se dau 3,3 miliarde lei, din care 1,1 miliarde pentru 2020 (ziceați că cele 3,3 mld sunt pentru 3 ani, da?). Spuneți-ne, vă rugăm, cine vă garantează că acești bani vor fi accesibili în 1 ianuarie 2020 ca să-i folosiți la finanțarea proiectelor contractate în 2019, în condițiile în care Guvernul de atunci probabil va trimite legea bugetului de stat în Parlament în luna februarie și aceasta va fi promulgată în martie? În continuarea întrebării: cum vedeți dvs. acea predictibilitate a finanțării cercetării, în condițiile în care în termen de 2 (doi) ani s-au schimbat 3 guverne și 5 miniștri ai cercetării?!? Ce garanții puteți da cercetătorilor că următorul guvern va aloca efectiv cele 3,3 miliarde pe care dvs. le promiteți acum?

Capitolul 2

COMPETIȚII NAȚIONALE DE PROIECTE

  • Declarație: „Ultima competiție de proiecte a fost, cum probabil știți, în anul 2016. Sunt 3 ani de când MCI nu a permis lansarea de proiecte”. Nu dle, ministru, ultima competiție națională de proiecte a fost lansată de predecesorul dvs. la minister, dl Burnete, în iulie 2018, cu un buget de 500 milioane lei, iar o a doua a fost lansată în 2017 de actualul secretar de stat al dvs. dl Georgescu, cu un buget de 435 milioane lei. Dar probabil nu vreți să vorbiți de acestea, una fiind chiar contestată în instanță de Asociația Ad Astra 😉 Deci MCI a „permis” lansarea de proiecte, dar pentru cine trebuie, având în vedere că: (i) celor două competiții mamut de mai sus li s-au alocat aproape 1 miliard de lei; (ii) evaluatorilor li s-a permis să  fie și aplicanți în cadrul aceleiași competiții; (iii) pentru una dintre ele termenul de consultare a pachetului de informații, aflat în dezbatere publică, a fost de 4 (patru) zile, iar pentru cea de-a doua au fost două săptămâni de depunere a aplicațiilor (timp suficient, în opinia MCI, pentru a scrie proiecte de 8 milioane de lei); (iv) evaluarea acestora s-a făcut pe repede-înainte, în timp ce pentru cele lansate în 2016 a fost nevoie de 5 (cinci) miniștri pentru a finaliza evaluarea și a le contracta, ulterior celor două competiții de mai sus. 
  • În încheierea conferinței de presă, dl ministru răspunde unei întrebări din sală cu anunțul că în 2019 va lansa competiții destinate tinerilor (PD și TE) precum și cele de tip Bridge Grants și Proiect Experimental Demonstrativ, deși la începutul conferinței spunea „am putea”. Dacă acest „am putea” se bazează pe creditele de angajament și ne vor trebui iar 5 miniștri pentru finaliza competițiile, atunci e clară treaba!

Capitolul 3

PROGRAMUL NUCLEU

  • Referindu-se la Programul Nucleu, dl ministru declară că 500 milioane sunt alocate anual Institutelor Naționale de Cercetare, asigurându-se astfel 40-60% din necesarul pentru a funcționa. O altă întrebare de 10 puncte: din ce asigură restul? Din competițiile acelea naționale pe care nu le-ați mai deschis din 2016, așa cum și dvs. recunoașteți? Mai spuneți chiar că Institutele sunt „obligate” să-și asigure restul din competiții de granturi. Obligate prin ce mecanism, că ne scapă? HG-ul 637/2003, de funcționare al acestora, cumva? Ne arătați, vă rugăm, unde apare obligația respectivă? 
  • Dl ministru mai declară că „s-a introdus o competiție de  proiecte pe un interval de 4 ani”. S-a introdus pe naiba! Mecanismul pe patru ani a mai fost implementat și în 2012. Uitați aici alocările pe 4 ani. Continuă dl ministru, spunând că „am constat că la sfârșitul fiecărui an apar sincope”. Serios?! Și cum vor fi acestea evitate în 2020, de exemplu? Prin creditele de angajament? Repetăm: serios?! Cum credeți că veți primi de la Ministerul Finanțelor banii respectivi atâta timp cât nu va exista o lege a bugetului de stat, pentru a cărei promulgare putem aștepta și luna martie, cum e situația prezentă?
  • Apropos de predictibilitate, dl ministru susține că „INCD-urile știu ce bani vor avea pe următoarea perioadă”, cu referire la cele 3,3 miliarde lei sub formă de credite de angajament pe care, chipurile, se poate conta. Știu pe naiba! Bugetul fiecărui INCD se calculează ca procent din media cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani. De unde să știe un INCD pe ce bani poate conta în 2021, de exemplu, dacă nu știe ce încasări va avea în anii precedenți. Și nu poate știi ce încasări va avea pentru simplul motiv că nu știe ce competiții naționale vor fi lansate (dacă vor fi lansate) și ce rată de succes va avea. 

Capitolul 4

INSTALAȚII ȘI OBIECTIVE DE INTERES NAȚIONAL

  • Anul acesta se finanțează Instalațiile și Obiectivele de Interes Național cu 154 milioane lei. Am scris despre acestea în articolul http://mic-mic-anc.ro/2018/10/23/haosul-si-interesele-din-jurul-instalatiilor-si-obiectivelor-speciale-de-interes-national-in-domeniul-cercetarii/ În anii trecuți aceste instalații erau finanțate cam cu 70 milioane, în timp ce anul acesta se dublează suma. Vă întrebați probabil de ce, nu? Pentru că lista cu aceste instalații se modifică, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern aflat în dezbatere publică aici. Printre noile adiții sunt două lasere. Pe lângă celebrul ELI-NP, în listă va figura și CETAL, acesta având o zecime din puterea primului. O altă instalație ce va păpa din banii publici va fi reactorul nuclear de la Mioveni, ALFRED. Acestea sunt doar exemple, iar pentru ca ele să-și facă loc în lista mufată direct la bugetul MCI legislația a fost schimbată dibaci anul trecut. Concret, Ordinul nr. 3848/2004 privind aprobarea Criteriilor de selectare a instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare a fost abrogat de Ordinul nr. 677/27.08.2018. Ordinul din 2004 prevedea că pentru a putea deveni IOSIN, o instalație sau un obiectiv de cercetare trebuie să fie singular(vezi criteriile obligatorii). Acest criteriu obligatoriu nu ar fi permis includerea „Centrului de Tehnologii Avansate cu Laser CETAL” în PHG-ul prezent. De ce? Pentru că acest laser este de10x mai slab decât ELI-NP, adică nu mai prea este „singular”. Da, ați ghicit, „singular” a fost scos de la criterii prin Ordinul din august 2018. Același ordin din 2004 prevedea că un IOSIN trebuie „să prezinte capabilități demonstrate pe parcursul anilor și perspectivă de utilizare în activități de cercetare-dezvoltare”. Așadar, era necesară nu doar o activitate prealabilă demonstrată dar ȘIde perspectivă. Aceste prevederi s-ar fi bătut cap în cap cu ALFRED-ul fostului ministru, Șerban Valeca, propus în PHG-ul prezent pentru a fi inclus în lista IOSIN-urilor. De s-ar fi bătut cap în cap? Pentru că ALFRED nu există și nu a demonstrat încă nimic.
  • Declarație: „S-a speculat faptul că MCI nu a fost capabil să cheltuie suma alocată, dând 200 mil înapoi la rectificarea din toamnă”. Dle ministru, nu s-a „speculat”, ci s-a afirmat pe bună dreptate că MCI nu a fost și nu este capabil să gestioneze puținul primit de la buget. Nu ne vindeți gogoși cum că cele 200 milioane erau destinate ELI-NP și datorită litigiului în instanță cu consorțiul EuroGammaS nu s-a putut cheltui suma. Fasciculul de raze gama trebuia instalat încă din 2017 și știați încă de atunci care sunt problemele invocate de partenerii străini. De ce au fost acele 200 milioane prevăzute a fi cheltuite pe ceva ce era șubred? Au fost două rectificări bugetare, nu doar cea din toamnă, la care faceți referire. De ce nu s-a operat în cadrul primei rectificări bugetare alocarea sumei respective spre alte destinații? Apropo, de prima rectificare negativă de ce nu pomeniți nimic?

Capitolul 5

CERCETARE EUROPEANĂ 

  • Declarație: „Vom muta centrul de greutate al MCI dinspre cercetare fundamentală spre cea aplicativă. Aceasta nu este doar o cerință la nivel național, ci una a UE”. Hai serios! De unde le scoateți, dle ministru?! Hai să vă spunem un secret: Noi citim aici că viitorul program cadrul al UE (Horizon Europe) va merge pe aceeași 3 mari piloni (Excelent Science, Industrial Leadership și Societal Challanges) ca și cel prezent (Orizont 2020). Mai mult, în cadrul pilonului 1 (Excellent Science) „Support to basic research will remain a cornerstone of the Programme”. Să vă traducem: cercetarea fundamentală va rămâne de bază în noul Program.  
  • Apropos de viitorul program cadrul al UE pentru cercetare, acesta este pentru șapte ani, nu șase, cum din greșiți în cadrul conferinței de presă. Ați mai făcut aceeași greșeală și aici, în decembrie anul trecut. Dar nu ne miră, din moment ce nu cunoașteți nici structura acestuia și afirmați că se bazează pe cercetare aplicativă. 
  • În privința Președinției României la UE, dl ministru declară că noul program cadru „este cel mai important dosar pe care-l coordonăm”. Citim aici (https://sciencebusiness.net/framework-programmes/news/can-romania-deliver-horizon-europe) că s-ar fi dorit finalizarea negocierilor înaintea summitului UE de la Sibiu, din mai, a.c., dar Comisia Europeană a împins termenul până în octombrie. Noi înțelegem printre rânduri că nu prea are lumea așteptări de la România și așteaptă bine merci să-și încheie cele 6 luni la cârma Consiliuli UE. 

Capitolul 6

ALTELE

  • La finalul conferinței de presă dl ministru a ales să prezinte jurnaliștilor rezultatele remarcabile ale Institutului Național de Cercetare Turbomotoare (COMOTI). Îl laudă pentru că face microproducție (ne alăturăm și noi în a lăuda acest fapt) dar declară că „e o ciudățenie pentru mine de ce produsele sunt exportate în țări din comunitatea europeană, dar nu sunt cumpărate în România. E un semn de întrebare de ce cei care gestionează extracția de gaze naturale din România nu vor să cumpere echipamente românești?”. Ca dovadă de cât de bine cunoaște situația respectivului INCD (un dosar cu realizările acestuia fiindu-i chiar în față) îi spunem noi că acesta nu exportă doar în comunitatea europeană ci și în SUA (vezi raportul anual din 2017), iar în raportul pe 2016 se arată că INCD-ul este în competiție cu OMV-PETROM, ROMGAZ și TRANSGAZ, pe piața românească. Poate asta îi răspunde și dlui ministru de ce nu cumpără aceștia produse de la COMOTI. 

Lansăm o provocare-invitație dlui ministru: o discuție publică între d-lui (alături de consilierii d-lui și secretarii de stat din minister) și Doi Mici și un Anc. Ca punct de pornire putem lua conferința de presă pe care o analizăm mai sus, urmând ca fiecare parte să-și probeze afirmațiile cu cifre, texte de legi, studii științifice etc. 

Dezinformare, delir, laser (ELI-NP) în ochi, călătorii în timp – toate în raportul pe 2018 al Ministerului Cercetării

Ministerul cercetării a publicat acum câteva zile raportul de activitate pe 2018. Era și vremea, că au răsărit ghioceii de ceva vreme. Nimic nou în raport – povești cu pești și Ilene Cosânzene. Raportul prezent diferă de cel din anul precedent, catalogat de Asociația Ad Astra ca „între laudă de sine și fake-news”, prin volumul de informație regurgitată fără noimă pe mai bine de 40 de slide-uri. 

Astfel, acesta include:

  • Dezinformări privind așa-zisa creștere a bugetului cercetării în 2019;
  • Acte normative aprobate în 2017 la capitolul „realizări 2018;
  • Episoade de delir de genul: creșterea motivării personalului CDI;
  • Planuri de viitor, statuate în normative aprobate încă din 2009, dar neaplicate niciodată de atunci încoace;
  • Planuri pentru o nouă Strategie Națională de Cercetare, în condițiile în care cea prezentă prevede pentru 2019 alocarea 0,8% din PIB pentru cercetare, iar prin legea bugetului de stat se alocă 0,17% MCI;
  • Detalii despre o competiție în care s-au alocat 500 milioane lei, cu termen de depunere a proiectelor în două săptămâni;
  • Povești cu cercetătorii conștiincioși ai INCD-urilor cărora li s-a cerut să scrie proiecte în valoare de 1,6 mld lei tot în două săptămâni;
  • Neconcordanțe între cifrele incluse în acesta și cele prezentate pe alte pagini web ale Ministerului;
  • Visuri cu bugete multianuale pentru proiectele de cercetare, în condițiile în care bugetele se ajustează an de an, sau la început de proiect, se modifică termenele de implementare etc.;
  • Un pic de Laser (de la Măgurele) și nelipsitul ALFRED, proaspăt mufat la bugetul MCI;
  • Și ceva praf în ochi cu câteva proiecte fanion, asupra cărora nu ne-am aplecat – îi credem pe cuvânt.

Raportul prezentat de MCI, în care am adăugat comentariile noastre, e accesibil la link-ul de mai jos. Recomandăm pop-corn și bere pentru lectură 😉

http://mic-mic-anc.ro/wp-content/uploads/2019/03/raport-activitate-mci-2018_vMMA.pdf

Pentru o bună informare asupra cercetării în 2018 vă recomandăm însă raportul întocmit de Doi Mici și un Anc încă din decembrie, 2018, disponibil aici, alături de o proiecție asupra cercetării românești în 2019, disponibilă aici