Participăm la cercetarea internațională, dar cerem păsuiri la plata facturilor

Creditele de angajament au fost reintroduse (ele mai fiind folosite cel puțin în 2009) în bugetul cercetării și inovării în acest an. Am mai scris despre ele de câteva ori și ne întrebăm de ce ar fi fost nevoie de ele, mai ales acum, când nu este o situație de criză și economia merge pe plus.
Pentru cei care nu le cunosc, aceste credite de angajament sunt o modalitate prin care alocarea din bugetul de stat este umflata pe anul în curs prin includerea unor împrumuturi care urmează sa fie plătite în anii următori. Este la latitudinea instituțiilor să găsească modalitățile prin care pot contracta asemenea credite de angajament, iar mai târziu, modul în care vor acoperi plata dobânzilor – care înțelegem că nu sunt acoperite prin bugetul de stat.

Acestea ar fi creditele de angajament dar statul român mai are și alte angajamente, unele dintre acestea internaționale. Anul trecut a fost anunțată aderarea României cu drepturi depline la CERN, statul român angajându-se să își plătească contribuția financiara anuală. Am aflat că încă din acest an, primul în care România a intrat în acest club select, există probleme cu plata cotizației anuale. Această cotizație este în sumă de 11 124 850 CHF (45 612 000 RON ) pentru anul 2017 și este cuprinsă la capitolul transferuri curente în străinătate (către organizații internaționale) – Contribuții și cotizații la organisme internaționale – în foaia de buget a Ministerului Cercetării și Inovării unde sunt prevăzute 110 496 000 RON pentru 2017 ( 26 950 000 CHF ) din care au fost executate până la sfârșitul lunii noiembrie 73 143 000 RON ( 17 840 000 CHF ) [Am considerat un curs mediu anual de 4.1 RON pentru un CHF]. În acestă sumă ar trebui să intre contribuțiile internaționale către CERN, ESA, FAIR, Dubna și probabil alte instituții în care România este membră. Contribuția anuala către ESA este 30.0 Milioane Euro (138 Milioane RON – la un curs mediu 4.6 RON per EUR ) conform sitului instituției. După cum se observă, bugetul pentru Contribuții și cotizații la organizațiile internaționale nu acoperă nici măcar contribuțiile însumate ESA și CERN ( 182 Milioane RON).

N-ar trebui să ne surprindă prin urmare că România în primul an în care este membru cu drepturi depline CERN nu și-a plătit contribuția integrală la CERN. Această situație a fost confirmată, și mai mult, se pare că România este singurul stat membru CERN care nu și-a acoperit total angajamentele financiare în 2017. În plus, având în vedere datele de mai sus putem doar presupune că nici contribuțiile către ESA sau alte organizații internaționale n-au fost plătite integral de statul român, prin Ministerul Cercetării si Inovării.

În încheiere se impune totuși întrebarea cum a folosit MCI banii cercetării în 2017? După cum am arătat n-au fost deschise multe competiții, plățile internaționale vedem că sunt în întârziere, iar la sfârșitul lui noiembrie execuția bugetară a fost de 80% din bugetul diminuat deja la rectificări. De ce au fost necesare credite de angajament, înțelegând că acestea au fost la un nivel de 10% pe total buget MCI, dacă la sfârșitul lui noiembrie au rămas necheltuiți 20% din bugetul MCI ?

Pe lângă aceste întrebări tehnice, rămâne întrebarea principală și principială în același timp: așa înțelege România să-și onoreze obligațiile față de aceste organisme internaționale de prestigiu? Spunându-le, „Suntem onorați să stăm la masă cu voi, dar ați putea să ne amânați cu plata ultimei rate până la anul? Vă emitem un IOU. E OK așa, nu? Doar suntem prieteni.”

1 comentariu la „Participăm la cercetarea internațională, dar cerem păsuiri la plata facturilor”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Solve : *
30 × 13 =