Inevitabilul este pe cale să se producă: cele câteva mii de cercetători din Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) ale României vor rămâne fără salariu la începutul anului 2018.
Așa cum scriam anterior INCD-urile ar trebui evaluate și certificate pentru perioade variabile, în funcție de performanța dovedită, odată la 2-3, 4, sau 5 ani. Vezi Hotărârea 1062/2011, art. 6. Spuneam în articol că evaluatorii au tras niște concluzii cam greu de digerat pentru decidenții din cercetarea românească în 2011/2012 (singura dată când INCD-urile au fost evaluate de experți internaționali independenți), preferându-se eludarea elegantă a legii cercetării (OG57/2002) și alocarea banilor publici „din pix”, conform unor decizii ale președintelui ANCSI și ulterior ministrului cercetării, bazate pe un simulacru de competiție de proiecte de cercetare destinată INCD-urilor, competiție numită „Nucleu”.
Cum stăm azi? Programul „Nucleu” se termină în 31 decembrie a.c., conform contractelor semnate la începutul lui 2016, iar de la începutul anului 2018 cercetătorii din INCD-uri nu vor mai avea pe ce să fie pontați și implicit nu-și vor primi salariul, vor fi trimiși forțat în concediu fără salariu sau li se va reduce norma. Doar cei care au accesat bani prin competițiile de proiecte deschise de MCI (sau alți ordonatori de credite) vor avea „luxul” de a-și primi salariul de bază. Concret, anul acesta a fost deschisă o singură competiție majoră de proiecte de cercetare, PCCDI, contestată în instanță. În acest context arătam într-un articol anterior că degeaba mărim plafonul salarial al birjarului, dar îi dăm o mârțoagă la căruță.
Spre deosebire de Universități, Institute ale Academiei Române și altele asemenea, care au filă de buget, iar salariul personalului de cercetare și auxiliar este asigurat de la bugetul de stat, cercetătorii din INCD-uri trebuie să fie pontați pe proiecte de cercetare; fie că e vorba de Nucleu, fie de cele atrase prin competiții naționale/internaționale sau atrase din activități economice independente.
Așadar, dacă se întâmplă ca un cercetător să aibă o sincopă în proiecte de cercetare atrase prin competiție (iar la ritmul în care se deschid astfel de competiții este foarte probabil ca mulți să aibă sincope sau chiar perioade lungi fără proiect) singura speranță pentru a-și primi salariul este să fie pontat pe Nucleu.
Nucleul este însă un mijloc de a fenta prevederile legale care statuează pentru INCD-uri finanțarea instituțională de bază și respectiv cea complementară de susținere a performanței (vezi art. 67, pct. 6 și art. 68, din OG57/2002) în baza calificativelor obținute la evaluare; da evaluarea aceea de care spuneam mai sus.
Însă din 2011 încoace nu s-a dorit aplicarea prevederilor legale care să permită finanțarea INCD-uri performante și restructurarea sau chiar închiderea celor neperformante. De ce? Pentru că este mai comod (ca să nu spunem altcumva) să aloci din pix 25% din bugetul anual al cercetării.
În prezent sunt în vigoare Normele Metodologice din 30 decembrie 2015 privind evaluarea, contractarea, finanţarea şi monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare, aprobate prin HG1023/2015. Acest lucru permite organizarea unei noi „competiții” de proiecte de tip Nucleu oricând dorește ministrul și din informațiile pe care le avem acest lucru este pe cale să se întâmple, chiar dacă nimic nu este public încă; conform art. 5 al acestor Norme „Termenele în care se depun propunerile de programe-nucleu se comunică de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare printr-un anunţ care se va publica pe pagina sa de internet, împreună cu modelele documentelor care însoţesc procedurile de evaluare, contractare, finanţare şi monitorizare a programelor-nucleu şi a proiectelor componente, elaborate şi aprobate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.”
Ce se va întâmpla? În stilul hei-rup-ist cu care MCI a obișnuit deja cercetătorii din INCD-uri (și e în mare parte vina acestora pentru că nu au opus rezistență) se va deschide „competiția” în curând, cu termen de depunere a proiectelor „ieri”; punem ghilimele în dreptul competiției pentru că așa cum am mai spus aceasta nu este o competiție în adevăratul sens al cuvântului, ne-existând câștigători și perdanți, evaluarea fiind de formă și uneori chiar inutilă, ministrul dispunând de bani cum dorește (vezi uniformizarea cuantumului alocat fiecărui INCD în Etapa 2 de Nucleu, când institute cu scor mare la evaluare au trebuit să împartă povara creditelor de angajament cu cele cu punctaj inferior).
Evaluările și contractarea se vor întinde, cel mai probabil, pe lunile ianuarie și februarie 2018, timp în care nu va exista un cadru legal în baza căruia cercetătorii INCD-urilor să fie pontați (în afara cazului descris mai sus în care o parte din aceștia vor avea contracte în derulare, în urma câștigării unor competiții, în adevăratul sens al cuvântului).
Presupunând că INCD-urile ar dispune de fonduri proprii, încasate din activități economice independente, din care și-ar putea plăti angajații, acesta vor fi fost în mare parte sau complet utilizate pentru plata creditelor de angajament care le-au fost atribuite de către MCI, din dorința de a avea o execuție bugetară superioară celei din 2016. În realitate însă constatăm că nu au fost utilizate nici măcar creditele bugetare, iar încărcarea INCD-urilor cu credite de angajament a fost inutilă și contraproductivă, acestea nemaiavând lichidități pentru lunile „negre” ce vor urma. Unele INCD-uri au fost chiar forțate să se împrumute de la băncile comerciale, plătind inevitabil dobândă, pentru a acoperi creditele de angajament.
Ce propunem noi? Emiterea unei Ordonanțe de Urgență prin care să fie asigurat salariul de bază al cercetătorilor din INCD-uri pentru 2018, timp în care să fie realizată evaluarea institutelor și ulterior să fie aplicată finanțarea instituțională de bază și respectiv cea complementară de susținere a performanței.
În timpul în care are loc evaluarea, cercetătorii se pot documenta și concepe propuneri de proiecte solide, pe cel puțin 3 ani, cu buget adaptat structurii de personal a fiecărui INCD în parte, care să fie ulterior evaluate de evaluatori internaționali independenți, precum cei folosiți pentru competiția PCE (nu în cadrul unor comisii obscure formate la nivelul Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, cum e în prezent, care se întâlnesc la o masă rotundă și decid punctajele finale mai mult sau mai puțin pe baza celor scrise în propunerea de proiect).
Putem corecta din greșelile făcute în cadrul primei evaluări a INCD-urilor (2011/2012) și concepe niște norme metodologice de evaluare mai transparente și eficiente. Acestea se pot constitui într-un document de bază pe care European Science Foundation să-l utilizeze în evaluarea independentă a INCD-urilor din România, în baza unui contract cu MCI.
Prin aplicarea propunerilor de mai sus s-ar face un pas important pentru intrarea în spiritul și litera legii, care se bazează pe principiul „finanțarea urmează performanța” și astfel s-ar crea un cadru solid pentru cheltuielile publice destinate INCD-urilor. Programul Nucleu din prezent trebuie să înceteze, iar banul public trebuie cheltuit cu mai multă eficiență, responsabilitate și mai ales transparență.
Problema este reala, de la 1 ianuarie 2018 nu vom mai avea Nucleu si vom ramane doar cu cele cateva proiecte aflate in derulare (PED, PCE, BG, H2020, etc.). Problema este ca lista de personal la aceste proiecte este restransa la 5-7 cercetatori, nici aceia cu norma intreaga. Incetarea Nucleului inseamna deci intrarea intr-o perioada in care nu se vor putea plati salariile angajatilor in INCD, fara a se sti cat de lunga va fi aceasta perioada. Un al doilea efect va fi inchiderea efectiva a INCD-urilor pentru ca nu mai exista bani pentru intretinerea infrastructurii si pentru utilitati.
O competitie noua Nucleu nu se poate organiza din cauza prevederilor OG 41/2015 (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 655 din 31.08.2015), care prevede urmatoarele:
“3. La articolul 33, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în perioada septembrie 2015 – decembrie 2017, unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare pot fi evaluate din punctul de vedere al activităţii de cercetare-dezvoltare pe bază de criterii de evaluare în vederea certificării, de către Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, denumit în continuare Colegiul consultativ, organizat în condiţiile art. 44.”
“12. La articolul 50, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), fondurile prevăzute la art. 49 alin. (1), pentru perioada
prevăzută la art. 33 alin. (11), se utilizează şi pentru finanţarea obiectivelor planurilor sectoriale şi
programelor-nucleu, precum şi pentru contracte în regim de cofinanţare, în completarea resurselor
financiare ale agenţilor economici beneficiari, în scopul realizării unor activităţi de cercetare cu forte proprii sau în colaborare cu unităţi şi instituţii de cercetare prevăzute la art. 7 şi 8.”
Cele doua articole mentionate mai sus arata clar ca Nucleul nu se poate continua in 2018, chiar daca HG-ul mentionat in articol permite organizarea unei noi competitii Nucleu. Deci o noua competitie nu se poate organiza decat daca se modifica data prevazuta in OG 41/2015. Numai ca onor Guvernul nu poate da ordonante decat in vacanta parlamentara.
Un alt aspect foarte important care intarzie un nou Nucleu este faptul ca nu avem buget pentru 2018. Abia astazi se discuta in Guvern, apoi ar trebui sa ajunga la Parlament, ori parlamentarii au ca prioritate legile justitiei. Nu ar fi de mirare ca, dupa de termina cu justitia, parlamentarii sa intre in vacanta si sa discute bugetul abia dupa aceea, prin ianuarie 2018.
Una peste alta, este sigur ca primul trimestru din 2018 va fi un cosmar pentru INCD-uri.
Cat despre oportunitatea Nucleului, eu sustin ca acesta este esential in mentinerea INCD-urilor pe linia de plutire. Se poate imbunatati procedura si monitorizarea dar Nucleul trebuie sa ramana.
Cat despre finantarea institutionala de baza, aceasta nu se poate acorda pentru ca intra sub incidenta ajutorului de stat. S-ar putea discuta despre asa ceva daca aceasta finantare ar ajunge la o organizatie non-profit (gen Max Planck, CNRS-Franta, CNR-Italia, etc.) care sa gestioneze acesti bani dupa reguli care sa promoveze excelenta si transparenta. Numai ca in felul acesta oportunitatea unui minister al cercetarii dispare iar parghia politica se pierde.
O evaluare transparenta si eficienta este necesara. Oare European Science Foundation o poate face?
In Portugalia, in 2014, a reusit contrariul.
https://www.euroscientist.com/fct-head-resigns-amid-portuguese-research-community-survival-plea/
Ai dreptate, Adrian. ESF are această pată neagră în urma evaluării făcute în Portugalia. Au trecut ceva ani de atunci. Poate merită încercat din nou. Sau poate și mai bine, se poate opta pentru o evaluare făcută de un grup de experți din partea Science Europe.
Dar ideea rămâne: credem că un for internațional independent este soluția pentru evaluarea INCD-urilor din România.
D-le Mihai Miclaus,
Va rog sa nu va mai plangeti ca evaluarea la proiectele PN 3 nu se va face cu evaluatori straini.
La proiectele de Tinere Echipe competitia 2016, ati obtinut 98 de puncte la domeniul DOMENIU “STIINTELE VIETII APLICATE SI BIOTEHNOLOGII” , desi ati fost evaluat doar de evaluatori romani 🙂
Inca o data castigati finantare la competitia de TE-uri, dupa cea din 2014. O sa aveti deci bani sa vi-i puneti in cap 🙂
M-am uitat pe Web of Science si Researchgate la lista d-voastra de publicatii. Nu este extraordinara, iar la unele dintre publicatii sunteti doar al doilea, al treilea sau al patrulea autor.
A se vedea si https://www.researchgate.net/profile/Mihai_Miclaus
Ganditi-va ca multi dintre tinerii cercetatori romani care au studii doctorale si postdoctorale prin Europa nu vor apuca finantare la TE-urile de anul acesta, desi poate proiectele lor erau de nivel ERC, si vor trebuie sa ia joburi sub nivelul lor de calificare. In timp ce d-voastra ati castigat destul de usor doua proiecte de TE doar pentru ca sunteti ,,american”.
Deci as zice, sa nu mai fiti ipocrit cu evaluarea INCD-urilor, pentru ca aveti destule ,,pile” si in acest ,,sistem ticalosit” din Romania.
Dle Popescu,
Conform pachetului de informații ale competiției TE, aplicantului i se cereau minim două articole în „top 50%” jurnale din domeniu (adică zona galbenă sau zona roșie, Q2 sau Q1, cum vreți să-i spuneți). Dacă ziceți că ați căutat publicațiile mele pe WoS, veți fi observat că am 4 articole ca și autor principal în zona roșie (Q1).
Conform aceluiași pachet de informații evaluatorii trebuie să fi avut de 2x cerințele minime pentru aplicant. Deocamdată nu știm lista evaluatorilor folosiți.
Cum evaluați dvs. faptul că am câștigat „destul de ușor” un TE și sunt pe lista preliminară a rezultatelor la noua competie, pe o poziție finanțabilă e drept? Prin prisma publicațiilor cumva? Aș fi fost eligibil să aplic pentru un grant ERC, de asemenea, unde se cere ca aplicantul să aibă minim două articole ca autor principal fără a avea ca și coautor mentorul de doctorat.
Vă rog de asemenea să probați faptul că am „pile”, în caz contrar să retractați afirmația de mai sus.
Draga Mihai,
Si eu am 5 articole ca și autor principal în zona roșie (Q1), si multi ani petrecuti in laboratoare din Europa si cu toate aceastea, evaluatorii tot nu mi-au dat un scor de peste 90 de puncte.
Intradevar, afirmatia cu „pilele” este putin exagerata, dar oricum va puteti considera foarte norocos ca ati castigat doua competitii de TE-uri.
Revenind la faza cu Programul Nucleu, ma pot declara de acord cu d-l Lucian Pintilie si sutin ca Programul Nucleu trebuie mentinut. De altfel cred ca situatia se va si reglementa cumva si proiectele Nucleu vor continua timp de 3 ani de acum incolo. Pt ca daca Programul Nucleu nu va continua, atunci INCD-urile vor fi si mai reticente in a face noi angajari decat in prezent. Gandeste-te ca multe din angajarile din INCD-uri se fac timp de cateva luni pe un anume proiect, iar dupa ce proiectul respectiv se termina, noii angajati sunt pontati pe proiecte de tip Nucleu.
Numai bine,
Ionut
Buna ziua, dragi colegi!
Va semnalez o situatie concreta, salariul unei foste curiere, Carmen Elena Tigaran din INCD URBAN-INCERC, mai mare decât al Ministrului Cercetării și Inovării. Salariul este ameţitor, niciun cercetător CS I din acest institut nu are acest salariu de încadrare: 9300 ron. In ce condiții s-a făcut încadrarea pe post a acestei curiere care conduce institutul, cand studiile superioare au fost finalizate în iunie 2017. Directoarea economica, salariu de 15000, iar Institutul se zbate in datorii astronomice la ANAF din aceasta proasta administrare a banilor.
Numele directorului general, VASILE Meiţă a ajuns de mai multe ori în atentia presei și a societatii civile, semnatura sa regasindu-se pe proiecte de urbanism controversate, date verificabile, când a dispus demolare a casei academicianului Rosetti, situată în Str. Dionisie Lupu în luna noiembrie 2011. Se respectă oare HOTĂRÂREA Nr. 576/2016 din 10 august 2016 privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea funcţiei de director general la institutele naţionale de cercetare-dezvoltare? Directorul General conduce un astfel de institut național, cu un salariu astronomic 4.500 euro. Deci se pare ca unii chiar o duc foarte bine prin astfel de institute!!
Tot ce s-a scris mai sus este adevarat, se face referire la ilegalitățile, abuzurile și managementul rudimentar al conducerii. VASILE MEITA nu conduce acest institut, ci fosta curiera Carmen Elena Tigaran, venita din MDRAP. A dat in judecata Facultatea Spiru Haret sa i se recunoasca diploma, conf. datelor din dosarul nr. 7136/3/2014. Alaturi de directoarea economica Sandu Mihaela, transformata peste noapte din montator vagoane, decide echipa de lucru în proiectele nucleu si cele europene, neavant nici competenţe tehnice şi nici stiinţifice. Ce le califică în domeniu, ce experienţa similara au in astfel de proiecte de cercetare-dezvoltare?
S-a realizat o reorganizare “abuzivă” a instituției, reducerea numărului de posturi fără a prezenta vreun criteriu obiectiv, s-a dovedit ineficient, s-a creat un deficit de personal (aproximativ 50 de persoane au plecat din 2013), care a dus la scăderea calităţii activităţilor specifice de cercetare, ba mai mult activitatea institutului nu s-a redresat, ci sunt mai multe datorii. Personalul este urmărit pe camere de filmat, deși legea interzice acest lucru fără acordul angajaților și fără act adițional la contractul colectiv de muncă. Paradoxal, vânați, amenintați sunt, prioritar, angajații competenți, verticali, care refuză compromisul. Colegii nostri au trimis numeroaselor adrese către MINISTERUL CERCETĂRII ŞI INOVĂRII, dar nu s-a observant nicio schimbare în managementul institutului, acesta fiind unul defectuos.
SALARIU DE CORPORATIE pentru o fosta curiera!
http://cci.mapn.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/declaratiiAvere/2017/Tigaran%20Gabriel.pdf
Se aplica HG 751/2017 si pentru salarizarea cercetatorilor in programul/proiectele Nucleu?
Hotărârea nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se aplica si pentru cercetatori din INCD-uri? Daca nu atunci care este grila de salarizare (cu salariile de baza) actuala pentru cercetatorii din INCD-uri?
Multumesc.
HG 751/2017 este aplicabil salariaților din INCD-uri; H 38/2017 nu. Cercetătorii din INCD-uri, din câte știu eu (fiind angajat al unui INCD) nu au grilă de salarizale, ci doar plafoane maxime (plafoane definite acum de HG 751/2017). Dar salariile de bază ale cercetătorilor sunt negociate și sunt parte a CCM (și sunt foarte departe de plafoanele noi).