Românie plai de dor, cercetarea-i sub covor … sau de ce nu mă atrage repatrierea

Pentru a evita orice acuzație de ipocrizie, și pentru a clarifica punctul meu de vedere, încep prin a descrie încercările mele de a resuscita cercetarea științifică în România, după care am să îmi exprim opinia privitor la starea de fapt.

Aș fi vrut să încep cu „Acuz”, omagiu adus lui Emile Zola, însă din păcate nu pot acuza doar o persoană sau o instituție publică. Acuzații sunt cei care, fiind în măsura să îmbunătățească situația, au ales să încurajeze mediocritatea; să elimine competiția pe bază de merit, și să favorizeze sistemul balcanic de „pile, cunoștințe și relații”. Cu excepția ministrului Daniel Funeriu, și a consilierului său Răzvan Florian, mi-e teamă că lista acuzaților ar fi prea lungă… E ușor să acuzăm „sistemul” și „societatea”, cu sau fără aluzie la sechelele comunismului, dar realitatea este că aceste acuzații se aplică oamenilor care alcătuiesc sistemul. De la miniștri și consilierii lor, la parlamentari și rectori, inclusiv profesorii universitari. De ce? Pentru că au avut această răspunderea colectivă, de a reforma sistemul de finanțare și de promovare. Au ales să încurajeze mediocritatea, nu excelența. Petre Frangopol a scris cărți pe această temă.

Continuă lectura „Românie plai de dor, cercetarea-i sub covor … sau de ce nu mă atrage repatrierea”

Costul performanței în cercetare: 70 de milioane euro anual

Lăsând la o parte subfinanțarea cronică, sistemul românesc de cercetare suferă și mai mult din cauza lipsei predictibilității. Chiar și în condițiile unui buget pentru cercetare ce ne clasează la coada Europei, România ar avea enorm de câștigat investind o cotă parte din acest buget în mod constant și predictibil în proiecte naționale de cercetare de tip Postdoc (PD), Tinere Echipe (TE) și Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE).

Concret, ar trebui ca în fiecare an în luna martie, spre exemplu, să fie lansate simultan cele 3 competiții de proiecte naționale. La bugetele prevăzute în prezent pentru cele 3 tipuri de proiecte încărcătura bugetară pentru 150 de proiecte PD, 100 x TE și 100 x PCE ar fi de 75 milioane lei pe an; „peanuts money”, vorba englezului, comparativ cu impactul pe care l-ar avea o astfel de măsură. 75 de milioane din cele minim 1.600 milioane lei pe care le cheltuie România anual prin MCI. Continuă lectura „Costul performanței în cercetare: 70 de milioane euro anual”

Reacție la interviurile recente ale ministrului cercetării dl Lucian Georgescu

(completat în 11 septembrie)

În contextul apariției proiectului de OUG de rectificare a legii bugetului aducem următoarele completări articolului nostru:


La puțin timp după publicarea articolului nostru de mai jos a apărut și știrea că cercetarea pierde 318 milioane la rectificarea bugetară, lucru confirmat de documentul aflat pe site-ul MF.

Așa cum spuneam în articol „s-a format parcă un reflex al clasei politice ca atunci când se fac rectificări bugetare negative cercetarea să fie prima lovită”.

La nivel declarativ guvernanții promit marea cu sarea:

  • programul actual de guvernare  prevede o creștere cu 30% a bugetului cercetării
  • ministrul cercetării declară în interviul acordat Digi 24 că bugetul cercetării va fi „cu siguranță mai mare” (decât 2016, n.r.)

Să punem cifrele pe hârtie: Continuă lectura „Reacție la interviurile recente ale ministrului cercetării dl Lucian Georgescu”

O privire analitică asupra evaluărilor PCE

“Science knows no country, because knowledge belongs to humanity, and is the torch which illuminates the world.”  Louis Pasteur

Modul în care se efectuează evaluarea proiectelor în competițiile pentru granturile în cercetare este una din oglinziile modului în care funcționează un sistem de cercetare. În limita aceluiași buget, a acelorași reguli pentru evaluarea proiectelor, modul în care e aleasă mulțimea evaluatorilor poate modifica esențial distribuirea banilor și proiectele de cercetare câștigătoare.

În România există două culturi sau tabere, care se diferențiază prin modul în care se raportează la ceea ce înțeleg prin „cercetare națională”. Am pus în ghilimele termenul „cercetare națională” pentru că o tabară, să o numim a internaționalilor, consideră că nu există cercetare națională ci doar instituții naționale ( universițati, institute etc.) care primesc finanțare de la un anumit stat pentru a pune în practică un anumit program de cercetare. Cercetarea în sine este pentru aceștia un bun internațional, adică produsul muncii lor este destinat „pieței” internaționale a cercetării. O paralelă care poate fi facută este aceea a unei piețe economice internaționale. A doua tabără, pe care am dori să o denumim natională, consideră că fiecare stat are o cercetare națională, iar aceste cercetări naționale interacționează între ele la nivel internațional, și fiecare stat este dator să „subvenționeze” și să „adapteze” programele de cercetare la nivelul și specificitățiile locale.

Continuă lectura „O privire analitică asupra evaluărilor PCE”

Ciurul spart al sistemului de cercetare romanesc pentru selectia resursei umane performante

De-a lungul celor unsprezece ani petrecuti in strainatate, dintre care sapte in USA si patru in Germania, carora le-au urmat 6 ani in Romania, am reusit sa inteleg cateva diferente dintre modul in care se construieste o cariera in cercetare in Romania comparativ cu statele vestice. Acestea se explica prin mentalitatea noastra diferita si ele fac ca in Romania sa existe foarte putine grupuri performante la nivel international. Explicatia este una simpla: sistemul de cercetare romanesc nu este bazat pe competitivitate si meritocratie.

Continuă lectura „Ciurul spart al sistemului de cercetare romanesc pentru selectia resursei umane performante”